Artă pentru artă, ochi pentru ochi

Zilele acestea am descoperit un „performance” găzduit de Muzeul de artă. Cu ghilimelele de rigoare. Nu știu cine a reacționat, cum, subiectul e sensibil și poate că nu dă bine să nu fi trendy flendy. Măi, dragilor mei, mă scuzați, arta e în altă parte. Subiectul e sensibil pentru că performerii sunt deosebiți. Că altfel ar fi fost clar pentru toată lumea. Mai era un ponei roz acum vreo 15 ani sau cine știe când, un ponei de la mcdonalds într-o vitrină prin SUA, artă de artă a ICR. Tot pe bani publici, că doar n-o să faci artă de amorul artei, ca proștii.

Dar revenind la zilele noastre, a fost un pic de scandal, apoi s-a votat și o lege prin parlament, cum că fata nu e fată dacă nu vrea ea, băiatul nu e băiat dacă nu vrea el, identitate de gen etc, scandalul s-a legat și de educația sexuală din școli, s-a trecut cu tăvălugul peste totți termenii posibili și imposibili. Feminiști, activiști, nefeminiști, neactiviști,preoți, profesori, părinți, toți au sărit de fund în sus.

Din toată tevatura asta clar e că s-a dus dracului orice inițiativă de a mai face educație pentru familie în școli. Dacă performerii au fost folosiți ca niște marionete pentru a avea motiv de închidere a subiectului - căi uite la ce dezmăț se ajunge de la educația sexuală din școli - eu chiar aș putea crede. Gata, cu această ocazie s-a terminat cu toată activitatea unor oameni pregătiți să țină niște cursuri depre educația pentru familie în școli. Cum să mai fii de acord cu astfel de cursuri când vezi la ce duc, nu?

Haideți să vă povestesc ceva despre educația sexuală, educația pentru familie, de fapt. Dinăuntru. Cam ce înseamnă ea.

Acum vreo 8 ani o mamă destupată la minte, altfel, a descoperit că fiica sa se duce la niște cursuri la o fundație Tineri pentru Tineri. Fiică-sa era clasa a X-a. Fiică-sa, ca voluntară, se ducea în parc cu ceilalți voluntari, duminica și împărțeau prezervative cuplurilor de pe banci. Mă-sa era disperată.

- La naiba, în loc să înveți tu ai geanta plină de prezervative!

Într-o seară, coordonatoarea fundației a invitat părinții la centru, ca să-i cunoască, să le explice cam cu ce se mănâncă activitatea copiilor lor. Și uite așa părinții au aflat că de fapt copiii lor învățau despre valorile familiei, despre respect pentru propriul corp, despre voință, despre pericolelele unor relații toxice - nu neapărat relații fizice. Despre cum să nu faci sex cu un băiat numai pentru că altfel te părăsește, se supără. Despre cum să te ferești de boli, în cazul în care ți-ai început viața sexuală sau să fii pregătit. Despre dragoste în cel mai platonic sens. Tot ce făceau ei acolo era, de fapt, o pregătire pentru a aprecia și înțelege valorile pe care se construiește o relație. O relație de prietenie, de familie. Să ai încredere în tine, să fii informat. Fișele, testele, jocurile-teste erau despre cum să capeți încredere în tine. Să denumești valori ale familiei. Testele erau despre dezvoltarea personală, teste psihologice, astfel încât mama acelei adolescente chiar a folosit câteva teste la clasele unde preda. Elevii au fost mai mult decât încântați și deschiși, și-au descoperit abilități pe are nici nu credeau că le au. Și au devenit mai atenți la colegul de bancă, mai suportivi, mai sufletiști.

Coordonatoarea le-a spus părinților că se duc în școli unde directorii îi primesc. Iar cursurile sunt ținute de voluntarii ong-ului, după pregătire serioasă, cu examene, căci adolescenții primesc altfel informațiile venind din partea unora de-o seamă cu ei. Tot ea le-a mai spus că în alte țări educația pentru familie se face de la grădiniță, asta însemnând că le sunt insuflate sentimentele de prietenie, iubire de familie și valorile ei.

Părinții au cam pus capul în pământ spre finalul întâlnirii. Geanta cu prezervative de care se lega aproape fiecare mamă era partea spectaculoasă dar atât de necesară educației pentru familie în cazul unor adolescenți, tineri. Ei văzuseră doar geanta cu prezervative, nu și restul - informație, educație, prevenție, psihologie.

Restul e tăcere. Cine vrea să înțeleagă înțelege ce am spus, cine nu, nu.