De ce trebuie...

... să acceptăm să fim călcaţi în picioare?

Dimineaţă, în trafic, un şofer al unui microbuz de transport persoane - Bucuresti- Slatina si nu mai ştiu ce - îşi făcea...siesta. În mâna stângă ţinea şi paharul de platic cu cafea şi ţigara. Geamul, un pic întredeschis. În microbuz, lume şi în picioare.

Acum ce nu înţeleg eu e cum de acceptau călătorii să fie "afumaţi". Vorba ceea: şi cu banii luaţi şi...Eu, una, nu accept. Şi politicos dar ferm îmi susţin punctul de vedere şi-mi apăr dreptul de a trăi frumos. Chiar dacă asta înseamnă, în ultima vreme, să fiu mereu în război cu ceilalţi.