Cum s-a făcut de nu ne-am inundat
- Ce mai e, dom'le?
Vocea sictirită, grosolană, de gândac mărunt. O voce care-ți întoarce stomacul, de silă. Dacă s-ar răsti la tine, dacă te-ar înjura! Dar, nu. O voce disprețuitoare, de bădăran.
Îi spui frumos despre ce e vorba. Că ai o problemă cu apa, pe coloane. Că peretele debaralei e ud, cine știe de când, noroc că ai descoperit azi, când ai vrut să selectezi hainele. Și că-l rogi să verifice la el, ca nu cumva să fie ceva spart.
- Mda, m-am săturat. Tot timpul e ceva. Adevărat că am avut ceva neplăceri cu ceva vreme în urmă dar zic eu că s-au rezolvat.
Îi spui frumos că poate nu s-au rezolvat, că de undeva curge apă și că-l rogi să verifice, ca să știi de unde e.
Vă desparte un tavan și te uiți înciudată la el. Cum naiba ai nimerit cu un astfel de vecin?!
- Mda, eu nu pot să umblu la mine, e prins in șuruburi. La mine nu e nici o problemă. O să verific.
Și dă să închidă. prinzi din zbor ultima propoziție și-l rogi să verifice pe loc, pentru că la tine apa se prelinge pe coloană și-ți stropește peretele, înfiltrându-se. Și-așa e ud de cine știe când!
- Am spus că o să verific, ce nu înțelegeți?
Exact asta nu înțelegi, când o să verifice.
- Ce-aveți cu mine, tot timpul apare ceva!
Păi dacă apare? Mama dracului, a cui e vina?
Închide. După trei minute sună la ușă. Deschizi.
Trezit din somn (măcar atât!), cu o față roșie, cu privire rea și disprețuitoare.
- Domnule, v-a cășunat pe mine, zice el. Dacă vă zic că nu am nici o problemă? La mine e uscat.
O iei de la capăt cu explicațiile.
- Eu n-am, domnule, cum să umblu acolo și v-am zis că la mine e uscat. Vreți să vedeți?
Legi întrebarea de partea a doua a propoziției și mirându-te că ai acces în apartamentul lui nu scapi ocazia de a te convinge singură că e sau nu o problemă din dreptul coloanelor lui de apă. Că până acum n-ai avut acces, deși te-a inundat de câteva ori la bucătărie iar la baie, anul trecut, a fost apogeul stării de inundare.
- Ce vă deranjează picătura aia?
Picătura aia pornea spre baia ta din mijlocul tavanului, ori de câte ori indiividul deschidea robinetul apei reci de la cadă, căci în mijlocul băii, în pardoseala lui și în tavanul tău se formase o baltă. Care se săturase să tot stea în tavan și o lua cătinel spre baia ta, cu picătura chinezească. Două săptămâni îți plouase atunci în baie, cu pauze cauzate de oprirea apei, pe coloană, la cererea ta. Nici instalatorul nu mai voia să vină la el.
- Ăsta le știe pe toate, ți se plânsese instalatorul, nici nu mă lasă să lucrez.
Când îl vezi așadar în fața ta, ți-aduci aminte de toate. Și că la el nu funcționează decât amenințarea cu societatea de asigurări care o să-l dea în judecată. Un atu pe care îl ții în mânecă, poate n-o fi nevoie.
Așadar, repede în papuci să nu se răzgândească!
În hol vă opriți amândoi în fața locului cu pricina, acolo unde e ușița de verificare. Sau unde ar trebui să fie, căci nu se vede din cauza unui frigider. El are o figură satisfăcută, de genul - Ai văzut că am dreptate? - tu ești buimacă, fiindcă te așteptai și încă te aștepți să dea naibii la o parte frigiderul și să deschidă ușița, să verifice coloanele.
- Ați văzut? Eu n-am, domnle cum să dau la o parte astea. La mine e uscat. Vedeți?
Tot buimacă, o iei de la capăt. Acum tonul tău e mai apăsat. Îi spui că locuiți într-un bloc și accesul trebuie să fie ușor la coloane, în caz de defecțiune. Că... dar tot ce e normal în acest caz e respins.
- Tot timpul aveți impresia că o fac intenționat, tot timpul veniți peste mine și mă acuzați, uite așa, de-al dracului am făcut, e bine? Aduceți un instalator, îl plătim jumătate jumătate și să vadă el de unde e problema.
Îi explici că nu instalatorul trebuie să-i dea frigiderul la o parte, că trebuie să mergi pe coloană de jos în sus, să elimini apartamentele, pe etaje, ca să știi unde e problema.
- Nu știu, domnule, veniți cu un om specializat, care știe despre ce e vorba!
Îți vine să-l înjuri, îți vine să-l îmbrâncești pe scară. Te enervezi, ridici tonul.
- Așa, țipați, să audă tot blocul!
Adică să audă tot blocul că ești nebună.
Amenințările nu au nici un efect. Pleci. Îl suni pe administrator. Spre seară, acesta îi explică situația.
- Haideți, domnule, să aducem un instalator.
Calm, vecinul răspunde:
- Cum să nu?
- Mâine dimineață?
- Mâine dimineața.
Administratorul coboară, radios.
- Mâine dimineață, îți zice el.
- Păi mâine dimineață nu poate nimeni, și cel vechi nu vrea să vină.Și vine weekendul, și ce fac eu cu peretele până luni? Se îmbibă tot.
- Păi ce să facem, că nu putem să oprim apa, că e vară, oamenii se spală...
Și dispare în lift.
Ești dezarmată. Într-un târziu răspunde un alt instalator. La 8,30 vine, dar numai să constate. Îți suni vecinul, să fie naibii acasă.
- M-a anunțat adminstratorul că vine mâine un instalator, zice el pe ton sictirit și satisfăcut totodată. Adică: „Vezi, fă? Așa se rezolvă situația, elegant.”
La 8, a doua zi, ești în picioare. Ce e pe peretele tău și cum ai încercat să-l oblojești nu mai povestești.
Instalatorul se uită la pereți, îi ciocăne - nu, de aici e problema, îi spui. Îi dai lanterna, să verifice și la vecin. Se întoarce într-un minut și-ți cere o șurubelniță în cruce.
- Aia e, uitați-o, zice el.
- Ba nu e aia, uitați-o, zici tu.
Uitați-o dacă vezi bine, îți vine să-i zici.
După cinci minute se întoarce.
- Știți cum e aia cu n-am avut noroc pe lume? Nu e de la el. Și la el curge. Acum trebuie să fug. Mă sunați pe la prânz și vin după-amiază să rezolv, dar trebuie să știți de unde e, pe coloană.
Dispare pe scări și rămâi ca proasta, în ușă.
Urmează o oră și jumătate aproape două de bătut la uși, de sunat oameni în concediu, oameni care închiriază apartamentele. Mobilizezi tot blocul dar parcă în gol, fără spor. Administratorul te susține, o să facem, o să-i căutăm. Unde dracu au dispărut toți din bloc? Și dacă tâmpitul ăsta de vecin verifica el aseară nu știați voi acum unde era buba și se repara? A dracului proprietate, se făcură toți proprietari, se închid în cutiile lor, cu gândacii, mizeria, televizorul lor, poa să cadă cerul pe ei!
La 11 și jumătate te hotărăști: după atâta alergat și pus bilete și explicat, dacă nu se găsesște buba până diseară oprești apa rece. Să-i ia dracu, deși știi că pe tine o să te cam ia. Căci pe ei oricum nu-i deranjează, abia fac economie. Oprești apa până când se remediază. Asta e, la tine e efectul, nu cauza. Să găsească dracului cauza.
Și pleci de acasă.
La ora 14, când te întorci, sună și administratorul:
- Haideți că am găsit. E de la etajul 6. E un robinet, nu mai are câlți. Problema e că și la etajul 5 e prăpăd. Covorul e ud, peretele plin de infiltrații.
- Și ce facem?
- Am oprit apa rece și vine domnu X instalatorul, la 5, și rezolvă.
Simplu.
Vocea sictirită, grosolană, de gândac mărunt. O voce care-ți întoarce stomacul, de silă. Dacă s-ar răsti la tine, dacă te-ar înjura! Dar, nu. O voce disprețuitoare, de bădăran.
Îi spui frumos despre ce e vorba. Că ai o problemă cu apa, pe coloane. Că peretele debaralei e ud, cine știe de când, noroc că ai descoperit azi, când ai vrut să selectezi hainele. Și că-l rogi să verifice la el, ca nu cumva să fie ceva spart.
- Mda, m-am săturat. Tot timpul e ceva. Adevărat că am avut ceva neplăceri cu ceva vreme în urmă dar zic eu că s-au rezolvat.
Îi spui frumos că poate nu s-au rezolvat, că de undeva curge apă și că-l rogi să verifice, ca să știi de unde e.
Vă desparte un tavan și te uiți înciudată la el. Cum naiba ai nimerit cu un astfel de vecin?!
- Mda, eu nu pot să umblu la mine, e prins in șuruburi. La mine nu e nici o problemă. O să verific.
Și dă să închidă. prinzi din zbor ultima propoziție și-l rogi să verifice pe loc, pentru că la tine apa se prelinge pe coloană și-ți stropește peretele, înfiltrându-se. Și-așa e ud de cine știe când!
- Am spus că o să verific, ce nu înțelegeți?
Exact asta nu înțelegi, când o să verifice.
- Ce-aveți cu mine, tot timpul apare ceva!
Păi dacă apare? Mama dracului, a cui e vina?
Închide. După trei minute sună la ușă. Deschizi.
Trezit din somn (măcar atât!), cu o față roșie, cu privire rea și disprețuitoare.
- Domnule, v-a cășunat pe mine, zice el. Dacă vă zic că nu am nici o problemă? La mine e uscat.
O iei de la capăt cu explicațiile.
- Eu n-am, domnule, cum să umblu acolo și v-am zis că la mine e uscat. Vreți să vedeți?
Legi întrebarea de partea a doua a propoziției și mirându-te că ai acces în apartamentul lui nu scapi ocazia de a te convinge singură că e sau nu o problemă din dreptul coloanelor lui de apă. Că până acum n-ai avut acces, deși te-a inundat de câteva ori la bucătărie iar la baie, anul trecut, a fost apogeul stării de inundare.
- Ce vă deranjează picătura aia?
Picătura aia pornea spre baia ta din mijlocul tavanului, ori de câte ori indiividul deschidea robinetul apei reci de la cadă, căci în mijlocul băii, în pardoseala lui și în tavanul tău se formase o baltă. Care se săturase să tot stea în tavan și o lua cătinel spre baia ta, cu picătura chinezească. Două săptămâni îți plouase atunci în baie, cu pauze cauzate de oprirea apei, pe coloană, la cererea ta. Nici instalatorul nu mai voia să vină la el.
- Ăsta le știe pe toate, ți se plânsese instalatorul, nici nu mă lasă să lucrez.
Când îl vezi așadar în fața ta, ți-aduci aminte de toate. Și că la el nu funcționează decât amenințarea cu societatea de asigurări care o să-l dea în judecată. Un atu pe care îl ții în mânecă, poate n-o fi nevoie.
Așadar, repede în papuci să nu se răzgândească!
În hol vă opriți amândoi în fața locului cu pricina, acolo unde e ușița de verificare. Sau unde ar trebui să fie, căci nu se vede din cauza unui frigider. El are o figură satisfăcută, de genul - Ai văzut că am dreptate? - tu ești buimacă, fiindcă te așteptai și încă te aștepți să dea naibii la o parte frigiderul și să deschidă ușița, să verifice coloanele.
- Ați văzut? Eu n-am, domnle cum să dau la o parte astea. La mine e uscat. Vedeți?
Tot buimacă, o iei de la capăt. Acum tonul tău e mai apăsat. Îi spui că locuiți într-un bloc și accesul trebuie să fie ușor la coloane, în caz de defecțiune. Că... dar tot ce e normal în acest caz e respins.
- Tot timpul aveți impresia că o fac intenționat, tot timpul veniți peste mine și mă acuzați, uite așa, de-al dracului am făcut, e bine? Aduceți un instalator, îl plătim jumătate jumătate și să vadă el de unde e problema.
Îi explici că nu instalatorul trebuie să-i dea frigiderul la o parte, că trebuie să mergi pe coloană de jos în sus, să elimini apartamentele, pe etaje, ca să știi unde e problema.
- Nu știu, domnule, veniți cu un om specializat, care știe despre ce e vorba!
Îți vine să-l înjuri, îți vine să-l îmbrâncești pe scară. Te enervezi, ridici tonul.
- Așa, țipați, să audă tot blocul!
Adică să audă tot blocul că ești nebună.
Amenințările nu au nici un efect. Pleci. Îl suni pe administrator. Spre seară, acesta îi explică situația.
- Haideți, domnule, să aducem un instalator.
Calm, vecinul răspunde:
- Cum să nu?
- Mâine dimineață?
- Mâine dimineața.
Administratorul coboară, radios.
- Mâine dimineață, îți zice el.
- Păi mâine dimineață nu poate nimeni, și cel vechi nu vrea să vină.Și vine weekendul, și ce fac eu cu peretele până luni? Se îmbibă tot.
- Păi ce să facem, că nu putem să oprim apa, că e vară, oamenii se spală...
Și dispare în lift.
Ești dezarmată. Într-un târziu răspunde un alt instalator. La 8,30 vine, dar numai să constate. Îți suni vecinul, să fie naibii acasă.
- M-a anunțat adminstratorul că vine mâine un instalator, zice el pe ton sictirit și satisfăcut totodată. Adică: „Vezi, fă? Așa se rezolvă situația, elegant.”
La 8, a doua zi, ești în picioare. Ce e pe peretele tău și cum ai încercat să-l oblojești nu mai povestești.
Instalatorul se uită la pereți, îi ciocăne - nu, de aici e problema, îi spui. Îi dai lanterna, să verifice și la vecin. Se întoarce într-un minut și-ți cere o șurubelniță în cruce.
- Aia e, uitați-o, zice el.
- Ba nu e aia, uitați-o, zici tu.
Uitați-o dacă vezi bine, îți vine să-i zici.
După cinci minute se întoarce.
- Știți cum e aia cu n-am avut noroc pe lume? Nu e de la el. Și la el curge. Acum trebuie să fug. Mă sunați pe la prânz și vin după-amiază să rezolv, dar trebuie să știți de unde e, pe coloană.
Dispare pe scări și rămâi ca proasta, în ușă.
Urmează o oră și jumătate aproape două de bătut la uși, de sunat oameni în concediu, oameni care închiriază apartamentele. Mobilizezi tot blocul dar parcă în gol, fără spor. Administratorul te susține, o să facem, o să-i căutăm. Unde dracu au dispărut toți din bloc? Și dacă tâmpitul ăsta de vecin verifica el aseară nu știați voi acum unde era buba și se repara? A dracului proprietate, se făcură toți proprietari, se închid în cutiile lor, cu gândacii, mizeria, televizorul lor, poa să cadă cerul pe ei!
La 11 și jumătate te hotărăști: după atâta alergat și pus bilete și explicat, dacă nu se găsesște buba până diseară oprești apa rece. Să-i ia dracu, deși știi că pe tine o să te cam ia. Căci pe ei oricum nu-i deranjează, abia fac economie. Oprești apa până când se remediază. Asta e, la tine e efectul, nu cauza. Să găsească dracului cauza.
Și pleci de acasă.
La ora 14, când te întorci, sună și administratorul:
- Haideți că am găsit. E de la etajul 6. E un robinet, nu mai are câlți. Problema e că și la etajul 5 e prăpăd. Covorul e ud, peretele plin de infiltrații.
- Și ce facem?
- Am oprit apa rece și vine domnu X instalatorul, la 5, și rezolvă.
Simplu.
Comentarii