Împletind povești în jurul Cununilor de stele

 

Acum vreo 10 zile m-a sunat o tânără. Căuta Proverbe și cugetări sanscrite, nu le găsea pe nicăieri, mai cumpărase de la Agir Cununi de stele, hai să întrebe la editură, poate mai găsește vreun exemplar. I-am zis că tocmai ce am recuperat câteva exemplare dintr-un depozit de carte, am rugat-o să-mi de adresa pe mail, mă gândeam să pun cartea într-un plic și să i-o trimit cadou, pentru 10 lei mai mare daraua, ce să-i trimit prin poștă, colet.... Mi-a scris și a pus o listă cu Manualul de sanscrită, cu Natyasastra, proverbe indiene și sancsrite. A rămas că ne vom întâlni, spre înmânare, ceea ce am și făcut. Era o tânără la vreo 30 de ani care luase Manualul și Natyasastra pentru acel cândva când nu vor mai exista cărți decât pe net. Le considera valoroase și spunea că le va dărui cuiva care le va aprecia, nu știa cui, dar știa că la un moment dat va apărea persoana care să aibă nevoie de ele. Proverbele le-a luat, în dublu exemplar, pentru ea și pentru a le dărui - „Mi se pare tare frumos să pui și o carte când faci un cadou”. Am mai povestit un pic și ne-am urat toate cele bune.

 

E a nu știu câta oară când mă bucur că nu am magazin online. Deși în iulie mă apucase o furie, să-mi fac și eu magazin online, am pus și anunț cu oferte de oferte, să strâng bani de magazin, am și strâns banii - 1400 de lei îmi trebuiau - și într-o seară mi-am dat seama brusc că acel magazin online nu-mi aducea mai mulți cumpărători decât aveam deja, că nu însemna că o să le apară în față oamenilor Cununile de stele, că ei, cumpărătorii, vor fi aceiași, numărul lor va fi același. Și apoi am mai văzut o fotografie, pe facebook, a unei tipe care își punea ecranul telefonului, cu cărțile cumpărate de ea de pe un site. Și mi-am zis că niciodată, niciodată nu vor fi numere sau simboluri de coș de magazin Cununile de stele care vor pleca din mâniile mele și nu din librării. Pentru că puținele Cununi de stele care pleacă din mâinile mele, în colete sau la târgurile de carte sunt povestite. În jurul acestor cărți se nasc amiciții, prietenii chiar. În jurul acestor cărți fiecare om are câte un strop de poveste, de dorință, de fericire. Vreo câteva luni, acum câțiva ani, a funcționat magazinul online. Comenzile erau atât de abstracte, cifre. Dincolo de ele, niște nume. Nu pricepeam nimic - cine era omul care le cumpăra, de ce, ce-l interesa de fapt din cărțile respective. Nu m-am simțit deloc confortabil.

 

Dacă aș fi avut magazin online, nu aș fi cunoscut-o pe tânăra cea curioasă, care citește în rusește deși nu a învățat rusa la școală. Nu aș fi cunoscut mulți oameni. Aș fi avut mai mulți bani, poate, dar mai puține amintiri. 

 

În ziua de azi, când dăm click-uri peste click-uri, să te oprești câteva minute și să scrii un mail, salutând, prezentându-te, mulțumind, mi se pare, încă, un gest de deschidere spre celălalt.