Dragă române

Azi dimineață m-a lovit un fragment de știre - legea pensiilor a fost votată fără ca măcar un vot să fie împotrivă. 197 de voturi au fost pentru, 70 de abțineri și nici un vot, NICI UNUL împotrivă. Și tot azi dimineață m-a lovit adevărul: suntem pe cont propriu. Singuri. Noi cu noi. Noi cu copiii noștri pe care-i sfătuim să-și caute viața în alte zări. Noi cu părinții noștri bolnavi pe care nu-i vrea nici un spital și nici un doctor. Noi cu dările, gunoaiele, vecinii cu manele, mașinile ce ne calcă pe verde, noi cu cărțile, florile, dragostea, ura, compasiunea, frustrarea. Noi cu noi. Noi, ăștia micii care ne vedem de treabă și încercăm să facem bine, să fim politicoși, să adunăm o sticlă goală de jos, să ne implicăm civic. Piața Victoriei e un subiect sensibil, nu-l abordez dar nici nu am auzit să fie proteste.
Eu nu știu cum va mai fi. Pe cine vom mai vota. De votat vom vota și așa și trebuie, cu toate dezamăgirile ce vor veni sau nu. Doar că azi dimineață m-a lovit clar evidența. În momentul de față noi, cetățenii simpli, ăștia de-și plătesc dările, de se zbat să-și trăiască viața frumos, deci noi suntem doar noi cu noi.

Și atunci de ce-ți scriu, măi, române? Pentru a te ruga să-ți îndrepți atenția, compasiunea, dragostea asupra semenului tău. Asupra celui de lângă tine. Ai grijă de familia ta, căci ea e ce ai tu mai de preț pe lumea asta. Ai grijă de locul în care stai, să fie curat, căci acolo îți trăiești viața și nu ai decât una. Vezi mai departe de ușa apartamentului, că și acolo e tot viața ta. Fă gesturi simple, cum ar fi să cedezi locul în metrou unei doamne în vârstă. S-ar putea să te refuze dar insistă. Nici ea nu e obișnuită cu astfel de gesturi. Poți zâmbi vânzătoarei de la magazin, eu știu ce înseamnă să stai 12 ore în spatele unei tejghele cu cărți și să se uite oamenii cu dispreț la tine. Încearcă să-i tratezi pe cei din jurul tău - necunoscuți din trafic, de pildă - așa cum ai vrea tu să fii tratat. Respectă și vei fi respectat. La nivel micro. La nivel macro, la nivel de reprezentare politică, eu nu voi uita nicicând că nici măcar un parlamentar nu a votat împotriva pensiilor nesimțite și a dublării pensiilor. Voi merge la vot dar nu că nu am așteptări, voi avea în continuare, însă azi dimineață m-a lovit în frunte adevărul - suntem doar noi cu noi. 

De-asta îți scriu, române - în loc să ne încăierăm din cauza politicului, mai bine să încercăm să ne respectăm noi pe noi, noi, ăștia micii. Noi, oamenii. Prin gesturi mici. Putem începe prin a nu ne mai înjura pe aici, pe facebook și prin a ne îndrepta atenția asupra celui ce trece pe lângă noi, poate are nevoie de o vorbă bună.

Trăiască nația! vorba lui Eminescu.