Hai să fie drumul plin de... oameni

 

Vă mai amintiți aventura mea de la o companie, pe numele ei apa nova, cea cu sediul supersediu și cu doamna care nu știa să șteargă un nume dintr-un calculator și ne trimitea acasă să completam un formular și să revenim, noaptea minții? Ei, bine, am jurat că nu mai calc pe la vreun sediu în calitate de președintă de scară și că toate contractele, toate actualizările o să le fac online, ceea ce aș fi făcut și atunci dacă domnul administrator nu ar fi insistat că e musai, musai să fim acolo. Ei, bine, aventura se întoarce! De atunci, vreo câteva zile la rând domnul administrator a insistat să mergem la o altă companie, termoenergetica, si acolo aveam de refăcut, făcut un nou contract, că e altă Mărie cu aceeași pălărie. I-am zis că eu nici moartă nu merg, să-mi dea actele, le scanez frumos si le trimit prin e-mail. Ceea ce am și făcut, deși acoloșa pe site scria clar că să facem frumos și să ne deplasăm la sediu. Primesc răspuns - în legătură cu solicitarea dvs vă rog sunați la.... Mi se face părul măciucă de nervi. Sun. Da, actele sunt bune, poate veni cineva cu contractul, dar nu săptămâna aceasta, următoarea, între timp doamna mai trmite niște declarații de completat. Și vine săptămâna viitoare și vine o doamnă cu un contract în dublu exemplar:

- Și dacă sunt situații cu care nu suntem de acord? întreb eu.

Îmi răspunde că nu poate fi modificat, că dacă dorim modificări trebuie să mă înscriu în audiență.

- I-auzi!

Un cearșaf de hârtii, semnez, ștampilăm și ce să vezi, surpriză: doamna va reveni cu contractele semnate și de ei peste vreo două-trei săptămâni. Între timp îi pune sub nas adminstratorului o delegație să o semneze, că a venit cu contractul.

E viață mișto la companiile astea, vreau și eu!