vineri, mai 02, 2014

„Are toți”

Îl vezi în pragul clădirii și te întrebi de unde-l cunoști. Peste fața rumenă, rotundă, un pic mahmură se suprapune imaginea unui copil sătul pe jumătate, îmbrăcat cu hainele fraților mai mari și chinuindu-se să răspundă întrebărilor profesorilor. Timorat, timid, mereu codaș...
După aproape 40 de ani imaginii i se suprapune și un nume. Ești pe bicicletă, cu mâinile lipicioase de la vopseaua lavabilă, așa că nu-ți vine să-i întinzi mâna și te scuzi pentru asta. Un gest pe care el oricum nu-l aștepta. Vă întrebați mai întâi de familie, dacă aveți copii. El e și bunic. Apoi vin înrebările legate de viața profesională.
El și-a deschis barul din care a ieșit, „de noapte”.
Îl deschide la 4, că ziua „ARE toți”.
Vezi pe el bunăstarea, are atitudinea parvenitului. E plin de el dar totusi i-a mai rămas o brumă de sfioșenie, căci știe că tu știi. Că era mereu codaș și că se uita în pământ când îl întreba un profesor ceva.
Tu ți-ai deschis o editură și el exclamă:
-Oooo!
Adică: „Mamă, te-ai scos!”
Așa că îl lămurești cum stă treaba cu editura.
  • A, deci mai mult așa, ca o ocupație... zice el.
Mai adevărat nici că se putea. Așa, ca o ocupație. Un hobby. Banii sunt aici, în barul ăsta de noapte, căci de zi „ARE toți”.
Eu nu-mi mai amintesc unii colegi, el nu-și mai amintește alții. Da, Cati blonda a murit. Și Stoica. Și cutare e în Anglia, are un restaurant cu soțul ei.
  • Am toate fotografiile cu clasa, zice el....
Și vorbim despre comună, că a murit, că toți au plecat, că mergi pe drum și nu te recunoaște nimeni. Pe el tocmai ce-l salută un bărbat și, a, colegul nostru X, care are vilă mai jos, lângă lac, vine mereu pe la bar. X care era și el codașul clasei, dar care s-a învârtit după Revoluție și are juma de magazine în comună, gândești tu.
Și pleci pe bicicleta mamei tale, cu editura ta cu tot, ca o ocupație, și-ți răsună în minte mult timp dezacordul „are toți” făcut de fostul tău coleg de generală, azi patron de bar de noapte. Că de zi „are toți”.

Niciun comentariu: