Dragă Gabriela Scutea
(Scuzați adresarea, dar așa se obișnuiește într-o scrisoare)Ce mai faceți, sper că sunteți bine, sănătoasă. Noi, pe aici, suntem bine, pe cât se poate. Vă scriu ca să vă felicit pentru succes, pentur inițiativă. Să vă sun că vă susțin în demersul dumneavoastră de luptă împotriva infracționalității. Operațiunea porumbelul. Cum, nu este un document care s-a scurs spre presă? Cu o superoprațiune? Haideți, doamnă, faceți mișto de mine, nu știți cum s-o mai dați la-ntors. Dumnevoastră acolo vă ocupați de lucruri serioase, sunteți scut. Nu de prostii dintr-astea. Sau stați așa, da, aveți dreptate, doamna procuror general, e un lucru de importanță capitală, găinațul ăsta. Eu știu că de ți se găinățează un porumbel în cap înseamnă noroc, dar uite că să calci în găinaț - putem să-i spunem rahat, doamnă? mai pe turcește, așa? - e toxic. Bravo, felicitări, așa, luați atitudine. Ale naibii păsări, s-au înmulțit peste tot, se cacă peste tot, și pe pervazul ferestrelor, da, alea unde stau doamne…
