Invitaţie la cununia (lansarea) unui best seller de Cucuieţii din Deal, „Cum s-a făcut de-am rămas fată bătrână”,
Editura Cununi de stele şi librăriile Cărtureşti au deosebita onoare de a vă invita miercuri, 29 iulie, la cununia (lansarea de carte) ce va avea loc la sediul din strada Arthur Verona nr.13-15, începând cu ora 18,30. Cununia cărţii „Cum s-a făcut de-am rămas fată bătrână” cu publicul cititor se va desfăşura în prezenţa naşilor (vorbitorilor): Dana Mărghidan, psiholog, Dumitru Manolache, jurnalist şi scriitor, şi a moaşei (autoarea), Carmen Muşat-Coman, care vor evidenţia calităţile Fetei bătrâne care au condus la măritişul (publicarea) ei. Masa (ceai de Cărtureşti, prăjituri de Cununi) şi dansul (asigurat cu virtuozitate de invitatul special, chitaristul Tudor Anghelescu) vor avea loc imediat după cununie (prezentare).
După un turneu cu un succes răsunător în Noua Guinee, Antarctica, Siberia, Insula Mare a Brăilei, Atlantida, Galapagos, autoarea a revenit în ţară spre a-şi lansa cartea de faţă. Rugămintea marii scriitoare în viaţă este ca nimeni să nu se supere pe ea pentru rândurile aşternute aici. Săraca, nu ştia ce face. S-a apucat să-l spioneze pe domnul Costel, administratorul, şi să se dea cu patinele în Cişmigiu, să cânte la pian şi să facă naveta la o şcoală cu purici. Să participe la o înmormântare şi să aprindă lumânări în faţa uşii vecinului ei, artistul liric. Să vorbească despre viaţa mamei ei şi s-o transforme pe aceasta în fluture. Să bată cuie în şipci ca să ridice garduri şi să meargă la vânătoare. Să urmărească o biată bătrână, pe prispa casei ei dărăpănate şi să dea lecţii de prăjit cartofi prin vocea „cabinetului doi”. Să facă mujdei în mijlocul pădurii. Să…
Ei, doar n-o să vă povestesc acum tot.
Fiind foarte ocupată cu acordarea autografelor, cartea fiind un best seller de Cucuieţii din Deal şi Cucuieţii din Vale, autoarea m-a rugat pe mine să mulţumesc în numele ei cititorilor, prietenilor, duşmanilor, criticilor, rudelor, vecinilor care vor da năvală să cumpere unul din cele 567 890 de exemplare tipărite.
Carmen Muşat-Coman s-a născut în 1964 şi locuieşte în Bucureşti de la 20 de ani, lăsând liniştea pădurii pentru agitaţia citadină. Speră ca într-o zi să refacă traseul în sens invers. A absolvit în 1989 Facultatea de limbi străine, secţia franceză-română, din cadrul Universităţii Bucureşti, şi a predat franceza câteva luni într-o comună din ţară, experienţă care i-a inspirat povestirea care dă şi titlul primei ei cărţi. Din 1990 lucrează în presă, perioada cea mai frumoasă considerând-o a fi între anii 1997-2004, de redactor la revista Femeia. A colaborat cu diferite publicaţii cu profil feminin, psihologic sau cultural şi din 2006 este jurnalist independent. În 2005 obţine, cu articolul Emanciparea post-cratiţe, publicat în Psihologia azi, Marele Premiu al UNDP al competiţiei media cu tema „Eşti parteneră la decizie”. În acelaşi an primeşte Premiul ambasadei Indiei pentru promovarea culturii indiene în România. Face traduceri din franceză, în special cărţi de psihologie, şi traduceri din bengali. În 2008 la editura Polirom a publicat Cele mai frumoase basme bengaleze, traduceri realizate din bengali, având onoarea de a fi cotraducătoare a cărţii, alături de reputata scriitoare, traducătoare şi cercetătoare Amita Bhose, a cărei discipolă este.
Cartea de faţă conţine povestiri, unele cu final neaşteptat. Trei dintre ele au apărut pe site-ul liternet – Cum s-a făcut… Mujdeiul, Cartoful – fiind traduse în maghiară de Bige Szabolcs şi postate pe site-uri culturale din Ungaria. La vremea respectivă, autoarea s-a amuzat: „Sunt un scriitor fără volum publicat dar tradus în altă limbă”.
După un turneu cu un succes răsunător în Noua Guinee, Antarctica, Siberia, Insula Mare a Brăilei, Atlantida, Galapagos, autoarea a revenit în ţară spre a-şi lansa cartea de faţă. Rugămintea marii scriitoare în viaţă este ca nimeni să nu se supere pe ea pentru rândurile aşternute aici. Săraca, nu ştia ce face. S-a apucat să-l spioneze pe domnul Costel, administratorul, şi să se dea cu patinele în Cişmigiu, să cânte la pian şi să facă naveta la o şcoală cu purici. Să participe la o înmormântare şi să aprindă lumânări în faţa uşii vecinului ei, artistul liric. Să vorbească despre viaţa mamei ei şi s-o transforme pe aceasta în fluture. Să bată cuie în şipci ca să ridice garduri şi să meargă la vânătoare. Să urmărească o biată bătrână, pe prispa casei ei dărăpănate şi să dea lecţii de prăjit cartofi prin vocea „cabinetului doi”. Să facă mujdei în mijlocul pădurii. Să…
Ei, doar n-o să vă povestesc acum tot.
Fiind foarte ocupată cu acordarea autografelor, cartea fiind un best seller de Cucuieţii din Deal şi Cucuieţii din Vale, autoarea m-a rugat pe mine să mulţumesc în numele ei cititorilor, prietenilor, duşmanilor, criticilor, rudelor, vecinilor care vor da năvală să cumpere unul din cele 567 890 de exemplare tipărite.
Carmen Muşat-Coman s-a născut în 1964 şi locuieşte în Bucureşti de la 20 de ani, lăsând liniştea pădurii pentru agitaţia citadină. Speră ca într-o zi să refacă traseul în sens invers. A absolvit în 1989 Facultatea de limbi străine, secţia franceză-română, din cadrul Universităţii Bucureşti, şi a predat franceza câteva luni într-o comună din ţară, experienţă care i-a inspirat povestirea care dă şi titlul primei ei cărţi. Din 1990 lucrează în presă, perioada cea mai frumoasă considerând-o a fi între anii 1997-2004, de redactor la revista Femeia. A colaborat cu diferite publicaţii cu profil feminin, psihologic sau cultural şi din 2006 este jurnalist independent. În 2005 obţine, cu articolul Emanciparea post-cratiţe, publicat în Psihologia azi, Marele Premiu al UNDP al competiţiei media cu tema „Eşti parteneră la decizie”. În acelaşi an primeşte Premiul ambasadei Indiei pentru promovarea culturii indiene în România. Face traduceri din franceză, în special cărţi de psihologie, şi traduceri din bengali. În 2008 la editura Polirom a publicat Cele mai frumoase basme bengaleze, traduceri realizate din bengali, având onoarea de a fi cotraducătoare a cărţii, alături de reputata scriitoare, traducătoare şi cercetătoare Amita Bhose, a cărei discipolă este.
Cartea de faţă conţine povestiri, unele cu final neaşteptat. Trei dintre ele au apărut pe site-ul liternet – Cum s-a făcut… Mujdeiul, Cartoful – fiind traduse în maghiară de Bige Szabolcs şi postate pe site-uri culturale din Ungaria. La vremea respectivă, autoarea s-a amuzat: „Sunt un scriitor fără volum publicat dar tradus în altă limbă”.
Comentarii