Mare și frumos dar găunos

O cunoștință de-a mea a fost la cules căpșuni în Germania. Nu mi-a povestit prea multe când am întrebat-o cum a fost, mi-a zis doar că seara căpșunile erau verzi, nemții le stropeau cu niște substanțe și până dimineața erau coapte.
- Și trebuia să le culegem cu codiță, spune cunoștința mea. Uneori se mai rupea codița și ziceam: ”Ei, hai, pe-asta o mănânc eu.” O scuipam însă imediat, când mi-aminteam câte chimicale băgaseră în ea. Erau mari, frumoase, căpșunile, dar n-aveau nici un gust.

Ei, lasă, că le mănâncă românii, că doar la ei contează să fie mare, frumos, chiar dacă înăuntru e găunos.