Arta la verde. Mulțumesc, prefer doar verdele

Doi Buddha pe iarbă, așa-mi par de pe trotuar. Ce caută Budhha în fața Muzeului Țăranului Român? mă întreb. Pășesc pe iarbă și mă apropii. Doi Budhha fără capete, mâini sau picioare, doar bustul. Observ că un Budhha are sâni cu mameloane, deci e femeie. Nu-mi transmit nici o emoție cele două sculpturi, cu sâni ori fără. O fi de la vreme, că sunt 45 de grade? Mi-a murit simțul artistic sau poate că nici nu l-am avut?  Citesc plăcuța și mă dumiresc. Îi am în fața ochilor pe Adam și Eva bătrâni. Motivația gestului o dă autorul și vă las și pe voi s-o citiți.
Eu nu sunt artist și nu înțeleg curentele, arta în general. Nici nu înțeleg toate simbolurile, sau înțeleg mai puțin decât las să pară. Eu mă gândesc așa - oamenii bătrâni sunt slabi, cei foarte bătrâni sunt și mai slabi decât cei doar bătrâni. Dar poate că artistul are o slăbiciune pentru Buddha și atunci aș putea înțelege de ce îi confunzi pe cei doi cu Buddha, cel Iluminat.
Eva are trei dungi pe burtă - câte una pentru fiecare naștere, bănuiesc eu. Adam are doar o burtă mare. Cam asta am văzut eu în ansamblul acesta sculptural. Îmi scapă tot restul, doar am mărturisit că nu mă pricep la artă contemporană, la artă în general.
Personal, mi-ar fi plăcut să văd pe iarba Muzeului Țăranului Român bustul lui Brâncuși - că tot e o plăcuță 30 de metri mai încolo, cu numele lui, la intrarea în curtea bisericii Mavrogheni. De Eminescu nu îndrăznesc să mai spun nimic. Dar asta e o părere personală a unui neavenit. Îmi dau și eu cu părerea, ce să fac, că așa facem noi, românii. Distrugem ceea ce nu înțelegem.