marți, ianuarie 04, 2011

Trandafirul meu japonez a înflorit



Trandafirul meu japonez a înflorit. E bătrân - cred că are vreo 30 de ani - și a fost al lui Didi - Amita Bhose. Vara stă pe balcon și îndură căldura, când plec în vacanță rezistă stoic secetei și la întoarcerea mea frunzele palide, pleoștite, se umplu iar de viață odată cu apa turnată din belșug în găleata care-i găzduiește rădăcinile pe care le ghicesc încâlcite și revoltate. Iarna și-o petrece în bucătărie și e martorul vieții noastre de zi cu zi. Se pare că televizorul pe care soțul meu îl lasă deschis mereu când e acasă îi e un companion bun, nu pare a-l deranja și poate că el, trandafirul, crede că-i vorbește cineva de e așa verde și frumos. Cred că poartă în el amintirea vorbelor lui Didi, vorbele cântate în română dar și în bengali și poate că speră să-i mai audă vocea, fiindcă amândoi aveau cam aceleași rădăcini asiatice. Oare ce i-o fi spus Didi de a revenit la viață acum vreo 25 de ani, când îi rămăsese numai trunchiul gol, fără pic de frunză, de părea mort? Ramurile fără viață îmbrățișau un bilet mic, alb, cu scrisul mărunt al lui Didi. Pe acel bilet Didi scrisese ceva, un mesaj, din care eu acum îmi aduc aminte doar cuvântul ”dragoste”. Era un citat. Mi s-a părut ciudat gestul lui Didi, apoi, peste ani, am aflat că plantelor le face bine să le vorbești. N-am comentat atunci, cred că am zâmbit, zilele au trecut și, când am mai fost la Didi, am văzut că trandafirul japonez înviase. Era verde.

E bătrân, trandafirul meu japonez care a fost al lui Didi până acum 18 ani, când s-a prăpădit. E bătrân și nu mai face multe flori, dar are cele mai ciudate perioade de a-și dărui florile a căror frumusețe dispare după doar o zi. Acum câțiva ani a făcut doar o floare și tot în preajma Anului Nou. Prietena mea Lili, care și a dispărut vara aceasta, mi-a zis atunci:
- O să fie un an norocos.
Așa a fost.

Azi, 4 ianuarie, trandafirul meu japonez a înflorit. E bătrân dar uitați ce floare tânără are! A fost și este înconjurat de dragoste. Poartă în el memoria tinereții și înțelepciunea vârstei: înflorește atunci când totul e alb în jur și te obligă să-i admiri, prin unicitate, frumusețea. E la fel ca prima lui prietenă, Amita Bhose.

4 comentarii:

Daniel C. spunea...

Asta da... comoara.
Dar stii ceva? il poti inmulti - daca nu ma insel, o cracuta taiata si pusa in apa, radacinile ies repede!
Cand locuiam la bloc, aveam si eu un superb trandafir japonez la usa: mi l-au furat niste unii, cu complicitatea presedintelui de bloc, care acum este mort - nu de batranete ci de otrava sufletului sau, avea porecla Alicari (pe tiganeste se traduce prin vino incoace).

Carmen Muşat Coman spunea...

Da, asa e, il pot inmulti dar pana acum n-am reusit - are, saracul, crengile atat de batrane ca nu s-a nascut nici o alta viata din crenguta. Dar mai incerc, chiar azi.

Acum, na, pai asa mandrete de trandafir la usa, pe palierul blocului? Nu-l avea pe vino-ncoace?

vasile spunea...

Frumoasa aceasta postare... fara comentarii!!
Felicitari!

Carmen Muşat Coman spunea...

Multumesc frumos. Toate bune!