Popa Nan 49. Un loc care așteaptă

O poveste a unei vieți și a unei case ce nu mai există: din Popa Nan 49. Viața mamei - Magda Isanos - povestită de fiica sa, Elisabeta Isanos,  în paginile cărții „Povești ale Doamnelor din București”, de Victoria Dragu Dimitriu, editura Vremea. „O casă bătrânească, întoarsă cu o coastă spre strada de care o despărțea un gard viu, cu fața spre curte, avea la intrarea principală o marchiză și un peron, de la care scara cu balustrade cobora spre aleea care ducea la poartă. Deasupra intrării, avea un fronton. În dreptul ferestrelor era o perdea de brazi foarte înalți. .....Susținută de grinzi și de bârne de lemn, casa avea un pod cu lucarne și o pivniță mare, care a servit drept adăpost în 1944, când Bucureștiul era agitat de alarme aeriene. ”
Familia Isanos a locuit aici peste un sfert de secol în calitate de chiriașă.
În 1970, casa a fost vândută, proprietarul a plecat în străinătate și casa a fost confiscată. În 1990 a fost ocupată de un clan țigănesc care a început să construiască în jurul casei cocioabe, să aibă loc tot clanul. Proprietarii au obținut retrocedarea, nu au putut însă scăpa de țigani, cu tribunalul de la Strasbourg cu tot. Spre răzbunare, țiganii au dat foc casei și au cerut despăgubiri imense proprietarilor, pentru așa-zise reparații în urma incendiului. Ca ultim gest de disperare, proprietarii le-au spus să dărâme casa și să-și recupereze materialele... Anul 2001 a fost martorul dărămării acestei case iar fiica Magdei Isanos a reușit să mai salveze doar un fragment din ornamentul ferestrelor - „o pereche de dragoni care stăteau față-n față, așezați pe labe ca niște sfincși, și par să-și ia zborul”.

Amărăciunea fiicei Magdei Isanos venea din faptul că nici o plăcuță cu numele mamei ei nu se afla pe casă, să marcheze trecerea ei prin București. Casa era o ruină, nu mai era nimic, vobea autoarei cărții - „e un loc care așteaptă.”

Nici azi nu e nimic acolo, doar porți și garduri înălțate, din fier, ca pentru a acoperi moartea unei case. Printr-o fantă poți să zărești doar verdele curții, crescut sălbatic și liber. 

Azi o plăcuță cu numele Magdei Isanos se află pe școala primară (care acum este o școală particulară) de al cărei calcan era lipită casa în care peste 25 de ani a locuit familia poetei. Nu știu de fiica Magdei Isanos si a lui Eusebiu Camilar se mai află în țară și de a văzut acest gest tardiv de recunoaștere a personalității mamei sale.
Pe plăcuță scrie:

"Stau lângă o şcoală primară.

Şi-n fiecare zi la amiază văd ieşind copiii...

E ca şi când aş vedea venind spre mine viitorul."

 MAGDA ISANOS

(1916 - 1944)

Vecină cu această şcoală a fost casa în care a locuit

poeta MAGDA ISANOS în perioada 1941-1944

Muzeul Literaturii Române. 2007

Școala primară de care era lipită casa în care a locuit Magda Isanos.