Romanian Beauty

Un urs de aur și multe huiduieli. Că filmul pervertește suflete, că e o rușine, că juriul e confiscat moral etc, niște idei de nici nu mi-ar fi trecut prin minte. O încrâncenare personală aproape. Admiratorii filmului să se masturbeze împreună cu părinții lor, niște îndemnuri atât de bolnave încât te întrebi ce e în mintea acestor oameni de nu reușesc să accepte că e un film doar. Un film și atât. Că nu va fi la toate intersecțiile, în orice garnitură de metrou, nu va rula în școli, că va fi alegerea fiecăruia de a-l vedea ori nu.
120 de bătăi pe minut, Soldații. Poveste din Ferentari...Cu crucea pe piept, să-i ardem pe rug pe homosexuali. Pe vrăjitoare.

Când eu eram pe la vreo 20 de ani, studentă fiind, se spunea despre un profesor că e homosexual. Era singur, necăsătorit, avea trăsături un pic efeminate și în prima bancă stătea mereu câte un tânăr student, admirator al acestuia. Plecau împreună de la facultate și după o vreme tânărul dispărea din prima bancă, dispărea mâncând pământul, ceea ce ne făcea pe noi să credem că domnul profesor făcuse un gest bine înțeles. Curtea dura câteva luni, să nu se creadă că era de pe o zi pe alta. Poate că nici nu făcea vreun gest, noi nu aveam de unde ști, doar ne imaginam scenarii. Domnul profesor avea o cultură impresionantă și era prieten cu Didi - Amita Bhose - și mărturisesc cu mâna pe inimă că deși veneam din mijlocul pădurii nu l-am privit pe domnul profesor vreodată cu reținere, dispreț sau mai știu eu ce sentimente negative și nu văd de ce aș fi făcut-o. Era în 1984-1985. Cursul lui a fost unul dintre cele mai bune din toată facultatea.

Când a venit Revoluția, tarabele s-au umplut cu reviste porno, în așa fel încât de te duceai la metrou cu copilul de mână acesta avea privirea țintuită, la nivelul lui, direct în pozițiile celor doi de pe coperta...

Au apărut paradele gay și travestiți colorați ieșeau în prim plan, în cadrele televizoarelor, deși nu ei erau reprezentanții mișcării care dorea doar să fie acceptată.

Între timp oamenii au mai citit, s-au mai informat cum e cu homosexualitatea, au descoperit că printre prieteni se află persoane de altă orientare sexuală, și-au făcut prieteni de altă orientare sexuală și au constatat că nu sunt deosebiți de ei de nici un fel. Au poate o sensibilitate artistică mai pronunțată decât a heterosexualilor și câteodată o umbră de tristețe le trece pe chip, când sunt priviți ciudat.

Personal, mie mi-a mărturisit un tânăr că e gay. Nu bănuiam măcar, iar faptul că mi-a mărturisit înseamnă încredere. Și faptul că nu-l condamn. Ura mea se manifestă în alte direcții - a politicienilor corupți și hoți, a violatorilor, a criminalilor, a lipsei de educație, a bădărăniei, a scuipatului pe stradă, a înjurăturilor gratuite și negratuite. Am atâtea motive să-mi manifest ura sau nemulțumirea încât mi s-ar părea absurd să mă înverșunez împotriva unor oameni care nu mi-au făcut nimic, nu mă deranjează cu nimic și nici nu deranjează pe nimeni cu nimic.

Am câțiva prieteni gay. Tineri. Sunt oameni minunați.

Am o cunoștință foarte înverșunată. Atâta venin a aruncat în filmul care a câștigat Ursul de aur, Sodoma și Gomora, încât m-am uitat mai atent la profilul ei de  facebook. E singur în toate fotografiile, celelalte fotografii fiind icoane. Brusc m-a dus gândul la American Beauty. Și mi s-a făcut milă de acel tânăr.

Mama are doi câini și unul dintre ei e homosexual. Ne iubește și-l iubim.

Asta cred eu că e cu ursul de aur. Romanian Beauty.

Comentarii

Postări populare