duminică, august 24, 2008

Calul de curse

Exceptând zilele de duminică, n-am prea văzut taţi însoţindu-şi copiii în parc. Cât despre taţi internaţi în spital împreună cu copiii lor bolnavi, nici nu poate fi vorba. La şcoală, cea care vine la deschiderea anului şcolar dar şi zilnic, spre a-şi aştepta copilul la poartă, e mama. Tot ea stă la căpătâiul lui şi în toiul nopţii, când are febră, şi-i pregăteşte ceaiul. Ea îi e mereu alături, sufleteşte dar şi fizic, şi asta implică mult timp. Tot ea îşi îngrijeşte şi părinţii bolnavi, socrii, în cazul în care aceştia n-au fete. Şi această sarcină cere tot foarte mult timp, efort.

E ca un cal de curse, femeia. Contra cronometru întotdeauna. Aleargă dintr-o parte în alta, încercând să facă faţă tuturor situaţiilor, fiindcă toate sunt importante: familia – copiii, părinţii - , serviciul. Să nu se înţeleagă că pentru bărbat familia, serviciul nu au aceeaşi importanţă ca pentru femeie. Au. Numai că se manifestă altfel decât la femeie. Bărbatul ţine să aibă o familie, o iubeşte, dar nu-i rămâne mult timp pentru aceasta, deoarece serviciul îl solicită enorm.

Problema e că şi pe femeie o solicită în aceeaşi măsură, şi atunci se naşte întrebarea firească: de ce unul da şi altul ba? De ce unul îşi face timp să meargă şi la şedinţele cu părinţii, şi la policlinică, şi să facă mâncare pentru părinţii neputincioşi, iar celălalt nu, dacă serviciul îi solicită în aceeaşi măsură?

Răspunsul e numai unul: mentalitatea că femeia trebuie să se ocupe de familie. Şi în timp ce mentalitatea aceasta nu se schimbă absolut deloc, femeile acceptând pe mai departe să ducă toate sarcinile pe umeri şi bărbaţii să se aplece sub una singură - serviciul, nici nu poate fi vorba de atât de mult trâmbiţata egalitate a femeii cu bărbatul. Căci eu nu văd decât un bărbat stând liniştit în fotoliu după o zi de muncă, relaxându-se, uitându-se la meci sau răsfoind un ziar, în vreme ce femeia, tot după serviciu, aleargă de la bucătărie la baie, de la părinţii bolnavi la magazin. Halal egalitate!

Notă: Nici un articol, fragment al unui articol sau fotografie nu pot fi reproduse fără acordul autoarei.

20 de comentarii:

simona spunea...

Da, e de neinteles. Nu o sa pricep nici moarta care-i faza prin România. Cred insa ca barbatii sint niste fiinte asa de delicate incit trebuie sa-i menajam. :)

Pe aici, majoritatea femeilor stau acasa, iar daca merg la munca, munca in gospodarie se imparte, inclusiv cresterea copiilor. Nemtoaicele isi stiu drepturile si se respecta pe sine.

Carmen Muşat Coman spunea...

Ehei, romancele sunt la lectia egalitatii de sanse - ele cred ca daca sunt si angajate si femei in casa au dovedit barbatilor ca sunt egale cu ei, ca vezi, Doamne, nu le sunt inferioare. De fapt isi fura singure palaria, ca muncesc ca proastele si acasa, fara salariu, si la serviciu, pe un salariu net inferior cel al barbatului pe acelasi post. Ca de, e femeie!

Si bravo nemtoaicelor! Femei destepte.

simona spunea...

In Romania totul merge prost. Toata lumea este din cr in ce mai furioasa si mai agresiva din cauza asta, si uite asa este un cerc vicios.

Si din pacate calitatea barbatilor in romania e mizerabila, au numai prostii in cap si sint de un egoism cumplit.

Dar romancele nu ca vor sa faca pe egalele cu barbatii, nu de asta isi dau duhul pe baricade, ci pentru ca in romania a ajuns ca daca ai un barbat care se intoarce acasa seara la tine, esti recunoscatoare. Nu mai zici nimic, taci din gura.

Am vazut pe un blog cum se plinge unul ca toate femeile sint curve si sint interesate doar de bani, dar daca ar intilni una de treaba si serioasa, si-are bate efectiv joc de ea.

Carmen Muşat Coman spunea...

Si nevasta aluia la fel? sau nu e insurat?

Eu cred ca sunt proaste, nu ca sunt recunoscatoare. E vorba de o mentalitate perpetuata si de o educatie gresita, pentru ca pana la urma tot femeile educa si fetele si baietii. Sunt proaste - stau sa ia bataie, sa fie umilite. Am o cunostinta careia ii scoate barbatul ochii mereu ca ea sta acasa si el lucreaza. I-am zis - pune-i pe hartie cat costa o menajera, o bona - si o sa vada ca si tu economisesti bani si ca de fapt nu esti o intretinuta. Ei, as! Cum sa faca asa ceva?

simona spunea...

In romania mentalitatea asta nu o sa se schimbe curind. O sa se schimbe doar cind o sa se schimbe femeiel! Hai, cine infiinteaza o miscare feminista in romania?! :)

Carmen Muşat Coman spunea...

Inainte de razboi se pare ca au existat. E si curs la Universitate, egalitate de gen, si un altul la SNSPA (stiinte politice). Avem si feministe, avem si Comisie de egalitate de sanse la Parlament, avem si ong-uri. Avem teorie, vorba ceea, cacalau! Practica ne omoara!

simona spunea...

Dadada, ba Romania este chiar si-n Europa!

Carmen Muşat Coman spunea...

Cum nu, totul e sa stai cat mai departe de ea! Ca altfel o iei razna pe aici!

simona spunea...

Da, nu, merci. O iau destul razna si fara ea. De ce sa stric o poveste de dragoste asa frumoasa dintre mine si Romania, intilnindu-ne?!

hahaha

Carmen Muşat Coman spunea...

Atunci fie ca tine.

Cristina spunea...

Vizitatul tărilor străine in concediu nu face bine creierului nostru de român/românce. Venim de acolo cu idei ciudate: bărbații se odihnesc prea mult; femeile muncesc prea mult; vrem o ”egalitate... mai mare”. Cu siguranță acesta a fost unul din principalele motivele pentru care în comunism nu aveam voie să vizităm țări capitaliste.
Și, da, așa este. Bărbații muncesc (mult?) dar se și odihnesc pe măsură. Femeile, pe lângă sarcinile obișnuite, din care rezultă copiii cu care se mândresc tații, au o mulțime de alte sarcini numai fiindcă sunt femei și ”tu te pricepi mai bine,dragă.”

Carmen Muşat Coman spunea...

Asa zici.. Uite ca nu m-am gandit la asta.
Mihaela Miroiu, cam prima care a scris despre feminism la noi dupa Revolutie, descoperindu-l din plictiseala in America, povestea ca a avut o emisiune tv prin 90 si tot vorbea despre feminism tralala in termeni academici. La sfarsit, femeia de serviciu care fusese si ea pe acolo printr-un colt de platou zice:
- Suna frumos, cand vine si la noi?
Asa ca il tot asteptam in loc sa dam barbatilor un branci si sa-i punem la treaba. Si in loc sa ne educam baietii in spiritul intrajutorarii si respectului. Fata de femeie, desigur.

simona spunea...

Nu avem cum, cind baietii il au ca model pe tata.

E un cerc vicios.

Carmen Muşat Coman spunea...

Poate in timp, asa, cu jumatati de masura. Generatiile urmatoare... ????
Optimismul unde e?

moise.alexandru spunea...

Hmm..eu nu prea am ce cauta cu niciun fel de comentariu pe aici...
Mai m-ai contrazis tu o data cand spuneam ca tata o ajuta pe mama...
Oricum subiectul acesta se leaga de articolul pe care ti l-am trimis mai dvrm.

Carmen Muşat Coman spunea...

Da, se leaga, si vazui ca e scris de Mircea Dinescu. Unul e celebru, celalalt anonim. O mica diferenta mare.
Pai te contrazic, cand stiu ca acum nu o mai ajuta? Si ca sa dau cu pietre, cum va luati serviciu cum gata, s-a terminat cu timpul pentru gospodarie... Mai, sa fie, dar femeile n-au serviciu?

simona spunea...

apropo, am cunoscut zilele trecute un tata in parc, si l-am intrebat cum de se pricepe asa de bine la copii, ca se juca foarte frumos cu toti si-i organizase.

Mi-a spus ca sta acasa si sotia lui lucreaza. Atunci am tras un rinjet sadic si tipul s-a simtit umilit si a sters-o de linga mine... hihihi

Carmen Muşat Coman spunea...

Ai fost REA. Gratuit.

simona spunea...

Nu este asa, Carmen. pentru ca am auzit de atitea ori in relatiile pe care le-am avut ca locul femeii este la cratita, si pina la urma am si ajuns la cratita :), incit cind vad ca se schimba balanta, imi place sa subliniez victoria. hahaha. Nemtii sint practici, deci cel care cistiga mai bine munceste, celalalt sta acasa sa creasca copilul si sa gateasca.

In Germania, curind va fi o societate a femeilor, pentru ca femeile au educatie mai buna ori educatie superioara. Fi-miu va vedea generatii de barbati casnici, si nenumarate femei care merg la slujba. Societatea se schimba.

Carmen Muşat Coman spunea...

Cred ca e o victorie mica si omul ala chiar nu avea nici o vina pentru trecutul pe care-l ducem noi in spate.