Un gând bun pentru Didi

În cimitirul Andronache, pe o alee din stânga, într-un cavou gol, se află urna cu cenușă a lui Didi... Poate că și-ar fi dorit ca urna sa cu cenușă să fie răspândită în natură, poate în parcul Herăstrău, la poalele stejarului plantat în cinstea venirii în România a lui Rabindranath Tagore, în 1926. Nimeni nu poate ști... Poate.

Dumnezeu s-o odihnească și sper să-și găsească liniștea sufletul ei nobil.

Comentarii

vasile a spus…
Un gand bun si din partea mea.
Iata ce scria o revista la neasteptatea ei moarte:
"A plecat dintre noi, trecind in universalitate, Amita Bhose, prima fiica a Indiei care s-a aplecat asupra intregii spiritualitati romanesti mai bine de un sfert de secol.
"Am inceput prin a visa in romaneste" avea sa spuna ea celor mirati de dragostea pe care o purta acestui pamint si acestor oameni, dupa ce, din 1972 a inceput sa sustina cursul de bengali la Universitatea din Bucuresti si ulterior, si pe cel de sanskrita.
Dragostea pentru India si pentru Romania a fost menita sa dezvaluie legaturi mai adanci intre cele doua tari decit diferentierile aparente.
S-a aplecat mai ales asupra lui Eminescu dar si asupra lui Dimitrie Cantemir si Sadoveanu pe care i-a facut cunoscuti in India. A facut acest lucru cu rigoare, cu afirmatii bazate pe argumente, refuzind exaltarile, dar si cu o anume intuitie, cu o anume sensibilitate apropiata sistemelor initiatice; a trait si a muncit, pentru India si pentru Romania, cu acea modestie care caracterizeaza numai oamenii mari."
Carmen Musat Coman a spus…
Multumesc frumos, il merita cu prisosinta.

Unde ati gasit aceste randuri care o caracterizeaza atat de bine si cu atata caldura?
vasile a spus…
Citatul este din revista Yoga - Buletin informativ, o publicatie care a aparut in anii '92 si '93.
Carmen Musat Coman a spus…
Cred ca e cel mai bun citat din acea revista care nu avea nimic de-a face cu Amita Bhose.
vasile a spus…
Cine stie... Poate ca cei care au editat revista au si cunoscut-o (ca de admirat sigur o admirau!).
In revista Caiete Silvane, Liviu Bordas a publicat un fragment dintr-o scrisoare a lui Constantin Fagetan care spunea: "Cred ca nimeni nu o cunoaste pe Didi integral: viata ei, absolut fascinanta, e alcatuita din fragmente derulate in spatii complet diferite, cu martori de fiecare data altii. Astfel ca, inevitabil, imaginea totala e cu neputinta de refacut. Fiecare dintre noi, cei ce am cunoscut-o, avem cate o bucatica din viata ei, dar bucatile puse cap la cap nu fac, ma tem, un intreg."
Carmen Musat Coman a spus…
Cu siguranta au admirat-o. Pana si dusmanii au admirat-o, dar i-au si dorit rau.
Fagu... Fagu a fost cel mai bun student al lui Didi, la sanscrita. Asa e, fiecare are o bucatica de Didi, dar oare ce viata a unui mare om formeaza un intreg din amintirile celor care au cunoscut-o? E soarta oamenilor mari.

Noi doi ne cunoastem?

Toate bune?
Anonim a spus…
Si eu doream sa o cunosc. Sa particip la cursuri si sa ma pierd in timp si spatiu ascultand-o. Un gand bun si din partea mea. Ea traieste in inimile noastre si prin noi.
Carmen Musat Coman a spus…
Ai dreptate, si trăiește și prin opera sa...
vasile a spus…
Nu, nu ne cunoastem personal.
Numai bine si mult succes!
Carmen Musat Coman a spus…
Multumesc, si dumneavoastra. Si de treceti pe la standul Cununilor de stele la Gaudeamus o sa va rog sa nu ma ocoliti.

Toate bune!

Postări populare