La autogară e contra cost, în boscheţi e gratis dar la Barcelona e civilizat şi gratis

Autogara Obor. Lângă veceul din capătul clădirii, o bancă pe care stau o domnişoară si un domnişor. De-o tandreţe ostentativă. Lângă ei, o cutie de pantofi în care sunt câteva hârtii de 1 leu şi un sul de hîrtie. Cea mai ieftină. Sub bancă sunt câteva produse de curăţenie iar proptită de zid, o mătură cu coadă. Două afişe A4 - Femei /Bărbaţi - arată clar pe ce uşă trebuie să intri în funcţie de sex.

- E 10 000 intrarea, îmi spune domnişoara, îndepărtându-l uşurel pe domnişor de lângă ea, spre a-şi relua atribuţiile de femeie de serviciu. Plus cele de taxatoare. Sau numai de taxatoare.

Mă uit după afişul cu taxa de intrare. Nu e. De ce nu e?

- Păi nu e afiş pentru că-l rup oamenii de răi ce sunt!

Hai nu zău! Dar de ce e taxă de intrare la veceu în autogară? N-ar trebui să fie gratis?

- Păi de ce să nu fie, pentru că curăţenia asta nu costă şi ea? Că să speli după ei şi astea costă?

Păi şi cum, e angajata autogării, primeşte salariu pentru aşa ceva. Şi tot aşa vreo cinci minute, eu o ţin pe a mea şi ea o ţine pe a ei.

- Haideţi, doamnă, zice ea enervată şi-mi întinde o hârtie de un ron. Dacă nu vă convine, duceţi-vă în boscheţi.

Acum o să mă întrebaţi dacă m-am dus în boscheţi sau nu? Eu îi întreb pe cei din conducerea autogării Obor în virtutea cărei legi impun taxă de intrare la veceu şi unde se duc banii aceia, fără bilet de intrare, fără afiş de taxare. Taxă la negru.

Şi le arăt tot celor din conducerea autogării o fotografie de la veceul de pe plaja din Barcelona. Să le fac în necaz, să vadă ce au pierdut, că barcelonezii ăştia ai naibii nu ştiu să scoată bani din piatră seacă aşa ca noi, românii. Era gratuită folosirea şi mai era şi coadă! Să fi fost întreprinzătorii români acolo, să administreze veceul, păi ce jeepane şi-ar fi tras în două luni cu banii de intrare. La negru!

Notă: Nici un articol, fragment al unui articol sau fotografie nu pot fi reproduse fără acordul autoarei.