luni, octombrie 26, 2009

Despre... mentalitate

S-a întâmplat în timpul Festivalului Carte şi Arte: o domnişoară reporter de la un post de radio m-a întrebat cu ce noutăţi se prezintă editura Cununi de stele la târg. M-a mai întrebat şi cu ce mă ocup în cadrul editurii. I-am spus că e a mea, că eu sunt şi redactor şi corector şi secretară şi şofer şi eu fac şi avize şi facturi, duc cărţile în librarii după ce le iau din tipografie... "Şi pentru că trebuia să port un nume sunt director editorial". Domnişoara a zâmbit, un pic încurcată, şi a zis:
- Bine, haideţi să începem înregistrarea. Cum să vă prezint? Redactor de carte e bine?
Am zâmbit şi eu, ce era să fac. Înţelesesem.
- Puteţi să mă prezentaţi cum doriţi, mi-e totuna.
Şi m-a prezentat... redactor de carte, dar cu o ezitare. O fi zis:
- Uite-o şi pe-asta, a lăsat-o patronul editurii să vândă cărţi la târgul de carte şi se dă drept directoare!

Ezitarea ei spune multe despre mentalitatea noastră, a românilor. În concepţia noastră, patronul e cel ce dă ordine, stă în fotoliu, nu mişcă un deget, îi pune pe ceilalţi să muncească pentru el. Pe lângă faptul că eu şi dacă aş vrea să pun pe cineva să muncească în locul meu n-aş avea pe cine, mai e vorba aici şi de o altă mentalitate. Cum că târgul de carte e doar un loc unde se vând cărţi. Or, mie un târg de carte mi se pare un loc fantastic de luare a pulsului societăţii. Oamenii vin, întreabă, se întreabă, te întreabă, discută cu tine. Despre Eminescu dar şi despre pensii. Despre Amita Bhose dar şi despre nepoţi. Târgul de carte e un mod de a-ţi face prieteni şi eu simt că fiecare carte a ajuns la un prieten. La standul Cununilor de stele nu s-au vândut cărţi ci au pornit cărţi spre prieteni. E o mare diferenţă între a vinde şi a oferi.

Şi de aceea eu promit ca şi atunci când voi avea bani să angajez pe cineva în cadrul editurii să vin la stand şi să-mi fac prieteni.

Aşa că vă aştept, full time, la standul editurii Cununi de stele, la Gaudeamus carte de învăţătură, 25-29 noiembrie. Dar bineînţeles că până atunci ne vom mai auzi.

5 comentarii:

CARMEN spunea...

Ramâi asa cum esti- esti pe drumul bun si sanatos! :-)

Daniel spunea...

Eu am sa vin...

Carmen Muşat Coman spunea...

Carmen: Bun si sanatos ca am avut profesori buni. Si am mai auzit ca nici nu e bine sa stai prea mult in fotoliu, cica e bine sa te mai misti.

Daniel: Acolo sunt, si daca pica guvernul. A, da, a si picat.

Cristina spunea...

Carmen, eu cred ca domnisoara a ramas uimita de cate joburi ai in cadrul editurii si s-a pierdut cu firea. :)) Altfel nu se explica de ce nu a priceput esentialul, si anume ca e editura TA, deci tu esti director editorial mai presus de orice. Bine ca n-a zis: "Cum sa va prezint? Soferita editurii?" Nu stiu cat e vorba de mentalitate si cat de lipsa de atentie si judecata in cazul dumneaei. Ca sa nu zic altceva.
In alta ordine de idei, munca pe care o faci tu este una serioasa, de admirat si n-ar trebui sa renunti in fata jurnalistilor la statutul pe care il ai.
Sper ca n-am fost deplasata cu acest comentariu, nu asta era intentia. :)
Numai bine!

Carmen Muşat Coman spunea...

Cristina, de ce sa fii deplasata? Important e sa spunem ca gandim, ce credem.
Eu totusi cred ca e vorba de mentalitate - cine sa creada un om in blugi? Una, si apoi chiar asa si e, n-o sa vezi picior de director pe acolo decat la lansari, nici un director nu sta la stand. Pur si simplu nu m-a crezut.

Eu stiu ca e foarte important ce fac si si altii stiu. Pana la urma ce conteaza e ca editura functioneaza iar daca impresia e de echipa inseamna ca sunt lucrurile facute asa cum trebuie, ca la carte. Eu sunt mandra ca sunt si sofer si corector si distribuitor si redactor si... mare director mare, ca si mare scriitoare mare. Bine ca nu sunt mare si la propriu.
Numai bine iti spune soferul editurii - ca azi sofer sunt.te saluta si secretara, directoarea isi bea cafeaua.