Amita Bhose la 4arte
Pentru că nu se poate accesa linkul -http://www.4arte.ro/2010/01/18/9972-lansare-de-carte-la-ceas-aniversar-%E2%80%9Ceminescu-si-india%E2%80%9D/ (deocamdată) - unde sunt postate şi fotografii dar şi un material video, recurg la copy-paste. Pe cei ce doresc sa audă cum l-a cunoscut Amita Bhose pe Eminescu îi invit să intre pe www.4arte.ro, şi să dea căutare "Eminescu şi India"
Cronică la 4arte
Pe 15 ianuarie 2010 s-au implinit 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, drept pentru care diverse persoane sau institutii au pus la cale evenimente care au evocat intr-un fel sau altul personalitatea marelui om de cultura roman. Un astfel de eveniment a fost si lansarea volumului “Eminescu si India” de Amita Bhose, o lucrare de referinta pentru intelegerea in profunzime a relatiei pe care acesta a avut-o cu spatiul indian.
Cartea Amitei Bhose s-a lansat pe 13 ianuarie la Muzeul Literaturii Romane, unde trei doamne au vorbit cu admiratie atat despre Amita Bhose, autoarea volumului care a constituit, la origine, teza dumneai de doctorat cat si despre viata si activitatea lui Mihai Eminescu.
Carmen Musat Coman, directorul Editurii Cununi de stele, la care a aparut “Eminescu si India”, si in acelasi timp fosta studenta a Amitei Bhose, a vorbit cu emotie despre “Didi”, care, dupa ce a vazut Romania pentru prima data in 1959, s-a indragostit de cultura romana si mai ales de Eminescu si a decis ca poetul nostru merita sa fie facut cunoscut si in India. Si asa, dupa ce a invatat la perfectie limba romana, Amita Bhose (care de altfel, s-a si stabilit in Romania in 1971, lasand in urma familia si o stare materiala excelenta, si ducand aici o viata modesta) a demarat traducerile operei eminesciene in bengali. Pentru ca era o deschizatoare de drumuri, “sora mai mare a lui Eminescu” a intampinat dificultati in demersul ei, pentru ca nu avea pe nimeni care sa stie si romana si bengali si cu care sa se sfatuiasca, dar, dupa 10 ani, munca ei a ajuns la un final.
Dar Amita Bhose nu s-a ocupat doar de Eminescu, ci a predat la Universitatea din Bucuresti cursuri practice de sanscrita si bengali si cursuri teoretice de civilizatie si estetica Indiana si, impreuna cu studentii sai (pe care, de altfel, ii trata ca pe niste prieteni) a redactat de mana un curs, un dictionar si un manual de bengali.
Directorul Bibliotecii “Ioan Slavici”, Lelia Radulescu, ne-a marturisit ca nu a cunoscut-o direct pe Amita Bhose, dar s-a apropiat spiritual de cartile ei, si a vorbit despre Eminescu, privit din perspectiva celui care a reusit sa schimbe viata nu numai a Amitei Bhose, ci si a altor persoane care au luat contact cu opera acestuia, printre care si un profesor brazilian. De asemenea, doamna Radulescu a facut o trecere in revista a studiilor eminesciene de la Viena si Berlin, studii hotaratoare pentru formatia lui intelectuala si care l-au apropiat de filosofia indiana. Amita Bhose a aflat in urma cercetarilor ca Eminescu a studiat intr-adevar limba sanscrita (care i se parea un mister asemanator cabalei) si a afirmat apoi ca el este “singurul poet european care a facut India nemuritoare in tara sa”.
Elena Andronache, fosta studenta si colaboratoare a Amitei Bhose, a vorbit despre Mihai Eminescu cel ale carui poezii au constituit pentru cei din Transnistria, Basarabia, Herta sau Bucovina simboluri ale luptei anti-sovietice si al carui chip, surprins in fotografii, sta sub forma de icoana pe peretii multor case taranesti, incadrat in stergare, ca si cum Eminescu ar fi un membru al familiei lor. Mihai Eminescu nu a fost doar “poetul romantic alcoolic rapus de sifilis”, asa cum a fost catalogat de oficialii culturali romani, ci, de sub aceasta aparenta, iese la iveala ganditorul crestin si patriotul profund, aparator al unitatii tuturor romanilor, gazetarul, traducatorul, analistul politic si economic si creatorul limbii romane moderne. Eminescu a contribuit la existenta statului roman, “chiar si asa ciopartit cum exista el astazi”, a mai adaugat Elena Andronache. Pentru ca articolele sale prin care critica regimul politic erau mult prea virulente, Eminescu a fost inchis intr-un sanatoriu, fapt care echivala cu moartea civila. Disparitia lui fizica, in 1889, a fost privita apoi ca un fel de sacrificiu. Nu sifilisul a fost ceea ce l-a rapus, ci o piatra aruncata in cap de un pacient al sanatoriului, institutie in care oricum Eminescu fusese suspus unor “tratamente” care l-au intoxicat si i-au grabit moartea, a mai spus doamna Andronache.
Eminescu si Amita Bhose au fost legati de dragostea pentru tot ce este romanesc, pentru ca “Didi” nu l-a iubit doar pe Eminescu, ci tara in sine si adevarata esenta a romanilor (nu Romania lui Ceausescu), venind sa traiasca aici de bunavoie chiar in cumplita perioada comunista a Romaniei si suportand diverse sicane din partea autoritatilor.
Pentru mai multe detalii despre Amita Bhose, puteti accesa site-ul http://amitabhose.net, pus la punct de Carmen Musat Coman si Elena Andronache. Cartea “Eminescu si India” poate fi cumparata de pe site-ul Editurii Cununi de stele (editura creata special pentru a publica scrierile Amitei Bhose).
Cum a ajuns Amita Bhose sa il cunoasca pe Mihai Eminescu si cum a decis sa il traduca in bengali aflati din clipul de mai jos. :)
Cronică la 4arte
Pe 15 ianuarie 2010 s-au implinit 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, drept pentru care diverse persoane sau institutii au pus la cale evenimente care au evocat intr-un fel sau altul personalitatea marelui om de cultura roman. Un astfel de eveniment a fost si lansarea volumului “Eminescu si India” de Amita Bhose, o lucrare de referinta pentru intelegerea in profunzime a relatiei pe care acesta a avut-o cu spatiul indian.
Cartea Amitei Bhose s-a lansat pe 13 ianuarie la Muzeul Literaturii Romane, unde trei doamne au vorbit cu admiratie atat despre Amita Bhose, autoarea volumului care a constituit, la origine, teza dumneai de doctorat cat si despre viata si activitatea lui Mihai Eminescu.
Carmen Musat Coman, directorul Editurii Cununi de stele, la care a aparut “Eminescu si India”, si in acelasi timp fosta studenta a Amitei Bhose, a vorbit cu emotie despre “Didi”, care, dupa ce a vazut Romania pentru prima data in 1959, s-a indragostit de cultura romana si mai ales de Eminescu si a decis ca poetul nostru merita sa fie facut cunoscut si in India. Si asa, dupa ce a invatat la perfectie limba romana, Amita Bhose (care de altfel, s-a si stabilit in Romania in 1971, lasand in urma familia si o stare materiala excelenta, si ducand aici o viata modesta) a demarat traducerile operei eminesciene in bengali. Pentru ca era o deschizatoare de drumuri, “sora mai mare a lui Eminescu” a intampinat dificultati in demersul ei, pentru ca nu avea pe nimeni care sa stie si romana si bengali si cu care sa se sfatuiasca, dar, dupa 10 ani, munca ei a ajuns la un final.
Dar Amita Bhose nu s-a ocupat doar de Eminescu, ci a predat la Universitatea din Bucuresti cursuri practice de sanscrita si bengali si cursuri teoretice de civilizatie si estetica Indiana si, impreuna cu studentii sai (pe care, de altfel, ii trata ca pe niste prieteni) a redactat de mana un curs, un dictionar si un manual de bengali.
Directorul Bibliotecii “Ioan Slavici”, Lelia Radulescu, ne-a marturisit ca nu a cunoscut-o direct pe Amita Bhose, dar s-a apropiat spiritual de cartile ei, si a vorbit despre Eminescu, privit din perspectiva celui care a reusit sa schimbe viata nu numai a Amitei Bhose, ci si a altor persoane care au luat contact cu opera acestuia, printre care si un profesor brazilian. De asemenea, doamna Radulescu a facut o trecere in revista a studiilor eminesciene de la Viena si Berlin, studii hotaratoare pentru formatia lui intelectuala si care l-au apropiat de filosofia indiana. Amita Bhose a aflat in urma cercetarilor ca Eminescu a studiat intr-adevar limba sanscrita (care i se parea un mister asemanator cabalei) si a afirmat apoi ca el este “singurul poet european care a facut India nemuritoare in tara sa”.
Elena Andronache, fosta studenta si colaboratoare a Amitei Bhose, a vorbit despre Mihai Eminescu cel ale carui poezii au constituit pentru cei din Transnistria, Basarabia, Herta sau Bucovina simboluri ale luptei anti-sovietice si al carui chip, surprins in fotografii, sta sub forma de icoana pe peretii multor case taranesti, incadrat in stergare, ca si cum Eminescu ar fi un membru al familiei lor. Mihai Eminescu nu a fost doar “poetul romantic alcoolic rapus de sifilis”, asa cum a fost catalogat de oficialii culturali romani, ci, de sub aceasta aparenta, iese la iveala ganditorul crestin si patriotul profund, aparator al unitatii tuturor romanilor, gazetarul, traducatorul, analistul politic si economic si creatorul limbii romane moderne. Eminescu a contribuit la existenta statului roman, “chiar si asa ciopartit cum exista el astazi”, a mai adaugat Elena Andronache. Pentru ca articolele sale prin care critica regimul politic erau mult prea virulente, Eminescu a fost inchis intr-un sanatoriu, fapt care echivala cu moartea civila. Disparitia lui fizica, in 1889, a fost privita apoi ca un fel de sacrificiu. Nu sifilisul a fost ceea ce l-a rapus, ci o piatra aruncata in cap de un pacient al sanatoriului, institutie in care oricum Eminescu fusese suspus unor “tratamente” care l-au intoxicat si i-au grabit moartea, a mai spus doamna Andronache.
Eminescu si Amita Bhose au fost legati de dragostea pentru tot ce este romanesc, pentru ca “Didi” nu l-a iubit doar pe Eminescu, ci tara in sine si adevarata esenta a romanilor (nu Romania lui Ceausescu), venind sa traiasca aici de bunavoie chiar in cumplita perioada comunista a Romaniei si suportand diverse sicane din partea autoritatilor.
Pentru mai multe detalii despre Amita Bhose, puteti accesa site-ul http://amitabhose.net, pus la punct de Carmen Musat Coman si Elena Andronache. Cartea “Eminescu si India” poate fi cumparata de pe site-ul Editurii Cununi de stele (editura creata special pentru a publica scrierile Amitei Bhose).
Cum a ajuns Amita Bhose sa il cunoasca pe Mihai Eminescu si cum a decis sa il traduca in bengali aflati din clipul de mai jos. :)
Comentarii