vineri, februarie 17, 2012

Fotografia săptămânii e multiplicată în mii de anonime

Fotografia unei bătrâne de 73 de ani, pe acoperișul casei, curățând zăpada cu lopata a fost declarată fotografia săptămânii.

Bătrână? Înseamnă că și mama mea e trecută în categoria bătrânilor, la 68 de ani. Oare ce înseamnă bătrân? O vârstă? Oare in ce categorie îl poți trece pe cel de 30 de ani care stă cu mâinile-ncrucișate în timp ce un soldat îi face cărare în curte?

Dacă mama avea un vecin cu aparat foto, atunci și fotografia mamei ar fi fost declarată fotografia săptămânii. Și la fel ar putea spune multe românce.

Mama mea e văduvă, trăiește singură într-o casă devenită prea mare pentru ea dar niciodată nu a așteptat o mână de ajutor din partea nimănui. Muncile bărbătești nu și le-a transferat după moartea tatălui meu ci cu mult înainte, poate chiar de pe la începutul căsniciei. Mama tăia și taie lemne, mama rostogolea butoiul pentru vin, după ce-l opărea, toamna, mama îl rostogolește și acum, ca să-și pună în el bruma de struguri de pe boltă. Mama a făcut și face pârtie de când se știe.

Mama și-a pus lopata-n casă, când a început să ningă zdravăn, și a doua zi dimineața a dat zăpada la o parte. Apoi, cât a ținut potopul din cer, a ieșit de câteva ori pe zi și a luat-o de la capăt, înălțând zidul de zăpadă până n-a mai avut unde. Nu i se mai vede gardul dar poteca, da. Mama mea a făcut iarna lui 54 singură în casă, o săptămână. Cu o carte de povești pe care a citit-o și răscitit-o până n-a mai văzut literele de tocite ce erau, iar noaptea, de frig lua capra în brațe și astfel adormea, în blana caprei. Mama ei, bunica mea, era printre primele femei miner din România. Se afla în mină, căci cobora cu săptămâna.

Mama mea și-a sărbătorit cei 68 de ani singură, cu un tort prea mare făcut de vecina care i-l promisese cu mult înainte de a începe viscolul. Femeie de cuvânt, i-a făcut un tort mare. N-am avut cum ajunge la ea, circulația era oprită.

Mama a râs și a zis:
- Ei, lasă, că am tort acum să mă satur! Bine că nu sunt bolnavă, să trebuiască să vină salvarea!

Fotografia mamei mele, dacă ar fi ajuns vreun reporter pe acolo, ar fi fost a săptămânii. Tot așa, dacă ar fi ajuns în multe alte locuri.

Niciun comentariu: