vineri, iunie 19, 2015

Despre mame

Tatăl lui avusese multe „neveste”. Femei pe care le aducea în casă, o perioadă. El plecase de acasă într-o zi, după ce o bătuse pe una dintre ele. Și-a luat lumea-n cap. De împăcat, s-au împăcat târziu, cei doi, tată și fiu. Pe ultima nevastă, cu acte, de această dată, tatăl lui o prinsese cu un alt bărbat. Când o luase de nevastă, aceasta avea 18 ani. Mai aproape de vârsta fiului decât a soțului. Boierul divorțase, însă avusese grijă de ea - s-o mărite din nou, să aibă bani, ce-i trebuie.

Fiul s-a însurat la rândul lui, a avut o fiică.
- Să-ți respecți întotdeauna mama, e una singură, e unică, îi spunea acesta fiicei sale.

El, sărmanul, crescut fără mamă deși printre atâtea „mame”, știa el ce știa. Uneori însă, la casa lui și cu copil mare deja, îl apuca așa, un dor. Și zicea:
- Mă duc la mama.

Dintre toate femeile ce se perindaseră prin casa tatălui lui, el o ținea de mamă pe cea care, când se măritase cu taică-său, avea 18 ani și avea să-l înșele. Cu el însă se purtase ca o mamă.


Niciun comentariu: