Cum s-a făcut de-am rămas fată bătrână

Fragment din povestirea "Dincolo de cruce", din volumul "Cum s-a făcut de-am rămas fată bătrână".

...Culcat pe spate, privea cu un ochi întredeschis toată agitaţia pe care o stârnise prin gestul său aşteptat de atâta vreme dar amânat cu o îndărătnicie care-l caracterizase toată viaţa. Căci toată viaţa lui se pusese de-a curmezişul, făcând exact invers decât restul lumii, dintr-o încăpăţânare moştenită de la taică-său şi pe care, la rându-i, găsise cu folos s-o transmită şi celor doi copii ai săi pe care reuşise să-i strângă lângă el acum, în această sâmbătă de august. Lui nu-i adusese mare lucru această încăpăţânare, de multe ori vecină cu prostia, dar cel puţin avusese avantajul de a nu-şi fi dat seama de neajuns. Copiii lui însă găsiseră de cuviinţă să încerce să scape de această moştenire care, după cum putuseră constata singuri, le adusese numai belele. Că nu reuşiseră tot timpul, era de la sine înţeles, dar cel puţin se străduiau.
- Şi dacă m-aş ridica acum în fund oare ce faţă aţi face? gândi el cu voce tare.
Ciudat, nimeni nu păru să-l audă. Şi doar vorbise destul de tare şi doar rostise vorbele clar, aşa cum nu le mai rostise de luni şi luni, de când mişca doar buzele şi vedea deasupra-i chipul ei, foarte aproape, ca să-i prindă cuvintele înainte de a se stinge, de a le ghici înainte de a muri pe buzele care se subţiaseră şi se învineţiseră.
- Hai sictir!, zise apoi, enervat că nu-l bagă nimeni în seamă şi, cu o mişcare abia perceptibilă, pleoapa dreaptă micşoră fanta de lumină care-i venea dinspre geam, de acolo de unde, de doi ani, o veioză tip candelă îi transformase nopţile în zile. Spre răzbunare, şi el transformase nopţile nevestei în zile. Zilele lui se roteau însă în locul nopţilor şi dormea sforăind, indiferent că era ora 12 sau 15, ceea ce nu putea face nici în ruptul capului Mara, nevastă-sa.
„Hai sictir!” erau vorbele lui preferate şi făcuse risipă de ele toată viaţa. „Hai sictir” în sus, „Hai sictir” în jos. Şi când se potriveau situaţiei şi când nu. Acum veneau la ţanc căci uite, ăştia se făceau că nu-l aud.

Mai multe aici:http://www.edituracununidestele.ro/Carti.asp?ID=10

Doritorilor, autoarea oferă cartea cu autograf (gratis) si cu 20% reducere faţă de preţul de vânzare din librarii.