sâmbătă, martie 10, 2012

Lebăda cu fundu-n sus

Sunt grațioase, lebedele. Mai puțin când le împinge foamea în fundul lacului. Azi, Parcul Tineretului. Lebăda care seamănă cu populația (atenție, nu poporul) română: grațioasă, fudulă până când vine vorba de mâncare. Atunci își ridică poalele-n cap. De, și lebăda, săraca, a văzut trecând prin parc multe pițipoance și cocalari spărgând semințe!

4 comentarii:

olimpia spunea...

ahahahaha....Doamna ! nu generelizati, totusi ! Nu vreau sa-mi schimb parerea si despre gratioasele suflete ....inca imi sunt dragi.....vai ! imi amintesc episodul de la Viena !

Carmen Muşat Coman spunea...

Asta o fi fost adusă de la Viena si o fi traumatizata. Glumeam si eu pe seama ei.

Bijuterii spunea...

Cum avea biata lebada sa devina celebra daca nu-si ridica poalele-n cap?... E ceva diferit fata de lumea noastra, a oamenilor moderni?... :)

Carmen Muşat Coman spunea...

Doar traieste printre romani, nu?

Acum, vorbind serios, cred ca asta e modul lor de a se hrani, dar mi s-a parut tare caraghios. Mai ales ca n-am mai vazut pana acum.