miercuri, august 23, 2017

Filantropica de lângă noi

Și de dați cu pietre în mine și veți veni cu fel de fel de argumente eu tot o să afirm sus și tare că nu mă înduioșează soarta nici unui cerșetor. Nu am dat  bani cerșetorilor nici pre și nu dau nici post Filantropica lui Nae Caranfil.

Dar cum poți să faci bani într-un minut, de joci și un pic de teatru, așa, de înduioșare?

Iei niște cărți prăpădite în brațe, așa, vreo 6 și din coada de la semafor - aia mare de la pasajul Băneasa - țintești o mașină bengoasă. Te duci la șofer și-i zici acolo ceva, să ia o carte, că le vinzi, că ți-e foame, dintr-astea. Nu aș ști să vă spun cam ce ar trebui invocat ca să stârnești mila șoferului căci eu eram în mașina din spate și totul era pe mutește. Deci băgați și voi texte în funcție de imaginație. Șoferul îți dă doi lei și-n timpul ăsta pe partea pasagerului vine unul cu nuferi și șoferul, galant, cumpără vreo trei buchete pentru doamna lui. Pare a fi o legătură între nufăr și carte, deci luați-vă un partener cu nuferi. În momentul ăsta, când doamna are nuferii în brațe tu, cu cărțile, insiști să ia șoferul o carte. Adică tu nu vrei pomană, nu vrei ăia doi lei! Tu vrei să vinzi și tu cărțile, așa cum a vândut ăla nuferii! Șoferul cu mașina bengoasă o să dea din cap speriat că nu, nu vrea cărți, nu vezi că nu a luat-o nici pe aia pentru care ți-a dat doi lei? Ce dracu să facă el cu cărțile? Atunci tu, supărat pe viața asta nedreaptă te așezi pe bordură exact în dreptul portierei și cu un gest teatral arunci cărțile pe jos. Zici ceva de genul - atenție, improvizez acum, că nu am auzit - Să fie a dreacu de carte, că mi-a trebuit, sunt muritor de foame! (așa aș zice eu și nu aș cam fi departe de adevăr) Deci poți să bagi textul de mai sus. Și, atenție mărită, acu trebuie musai să joci un pic de teatru, hai că poți, deci ce faci acu e important tare pentur impresionare - te ștergi cu mâna la ochi, ca și cum ai plânge, ca și cum ți-ar da lacrimile și tu, de demnitate, te abții dar totuși nu poți. Cum să faci faza asta? E ca atunci când îți intră ceva în ochi. Ei, și ce să vezi, că funcționează, e posibil ca doamna să fie înduioșată și să-l facă pe șofer să se simtă prost, e posibil ca șoferul să se simtă prost, nu știu, cert e că funcționează al naibii de bine. Șoferul scoate pe geam niște bancnote, tu te ridici repede ca pe arcuri și le iei, șoferul mai scoate o bancnotă... și în două minute ai făcut vreo 8-9 lei.
Acu poate că nu-ți iese faza asta chiar la orice semafor roșu dar și la trei semafoare de reușești să impresionezi auditoriul tot ai 10 lei la 6 minute. Într-o oră, de trec mulți bengoși iei 100 de lei. Păi și să nu-ți vină să dai dreacu cartea pe bune?

Auziți, dar credeți că mă primesc ăștia și pe mine? Că locul pare adjudecat. Până mai ieri era un moș, cu o pancartă - am cancer etc. Și cică l-au filmat ăștia de la tv că se ducea la păcănele. Eu nu cred că a murit, nu, cred că l-au gonit ăștia doi cu cărțile și nuferii.

Eu cărți am. Care ai nuferi, să facem și noi un ban?

Niciun comentariu: