Albania, via Nea Karvali și festivalul Ilios ke Petra
De ai deja o experiență de drum întins București-Lefkada următoarea
aventură se va desfășura în etape - București - Nea Karvali (18 km de
Kavala) - Himare (Albania).
De pleci la 9 dimineața din București, cam după 8-9 ore de mers lejer ajungi la Nea Karvali, un sat cu 2225 de locuitori, traversezi în câteva minute satul și pe stânga îți apare un panou mic - Akontisma, chiar înainte de curbă. Te dumirești după curbă că acela era locul unde trebuie să ajungi, întorci și intri... într-un alt sat. Akontisma este, de fapt, un sat roman refăcut și transformat în complex turistic. La începutul secolului XX aparținea turcilor și a fost bombardat de bulgari în timpul primului război mondial. Din 1983 familia Stegi care administrează complexul a început reconstrucția satului, până acum fiind reconstruite 22 de case din piatră, teatrul antic, toate fiind incluse în circuitul turistic.
Parcarea e goală, un smochin întinzându-și ofranda spre soare. Aleile sunt din dale de piatră, casele la fel, bisericuța cu acoperiș bleu se zărește în vârful dealului. Doi câini zac la intrarea în recepție, nesinchisindu-se de vizitatori. Cu gura până la urechi, proprietarul vă întimpină:
- Sunteți norocoși, azi - 21 iulie - e Festivalul anual Ilios ke Petra (Soare și piatră). Și e și o formație românească.
Ca omul care știe să-și vândă marfa, nu-ți spune - Ne scuzați că sub fereastra voastră o să fie un spectacol până la miezul nopții și apoi un party lângă cealaltă fereastră.
Dar de fapt ești într-adevăr norocos că poți fi parte a unui festival folcloric pe care municipalitatea îl organizează de vreo 38 de ani (dacă ai înțeles bine) și unde sunt invitate formații din colțuri ale lumii - Costa Rica, India, România, Rusia, Italia....
Veți primi căsuța cu cea mai mare terasă - la nivelul ultimelor trepte ale amfiteatrului unde se va desfășura spectacolul, astfel încât ai impresia că ești într-o lojă, privilegiat. De fapt domnul Stegi are dreptate - e chiar un noroc să vezi atâția oameni îmbrăcați în costume populare pe aleile satului turistic, parcă te întorci în timp.
Parcarea s-a umplut cu mașini, sătenii, turiștii își ocupă locurile, festivalul începe cu o întârziere de vreo jumătate de oră, zărești grupul de artiști români în tribună, sunt din Cluj, vei afla a doua zi. Românii deschid festivalul și parcă niciodată un dans popular românesc nu a fost mai frumos ca acum. Până la miezul nopții vei asista la obiceiuri de nuntă din Costa Rica, vei cunoaște atmosfera unei piețe italiene din secolul XVII... Totul e o explozie de bucurie și de culoare. La miezul nopții oamenii aceștia dansează de parcă e miezul zilei, sunt neobosiți. Când se încheie festivalul, pe aleile satului turistic se revarsă o mare de culoare... Vei adormi în muzica partyului organizat în cinstea participanților - deși ați fost invitați nu ați onorat invitația, căci o luați din loc dimineață.
Căsuța în care dormiți păstrează zidurile din piatră și la interior, e mare și simpatică, are aparat de aer condiționat, frigider în care se află două sticle cu apă, ca dar, fierbător, are o baie spațioasă. Când deschideți ușa căsuței o șopârlă de vreo 15 centimetri își întrerupe brusc somnul și se strecoară sub pat.
Micul dejun îl luați pe o terasă ce se află chiar lângă cea a camerei voastre.Soția domnului Stegi, o brunetă frumoasă, face... friganele pentru turiștii români - voi și încă o pereche.
Cuplul acesta e numai zâmbet. Le mulțumiți pentru dar - festivalul - îi felicitați, vă luați rămas bun pupându-vă - domnul Stegi este foarte darnic în pupături, ai impresia că vă cunoașteți de ani buni și... la drum spre Albania.
Traversați iar satul Nea Karvali, cu case mici, cu un etaj, de o parte
și de alta a șoselei ce vă va duce la autostradă, veți avea marea pe
stânga de data asta, marea cu plaja satului, un fel de Vama Veche când
era Veche, ai putea să-ți petreci o vacanță aici.
De pleci la 9 dimineața din București, cam după 8-9 ore de mers lejer ajungi la Nea Karvali, un sat cu 2225 de locuitori, traversezi în câteva minute satul și pe stânga îți apare un panou mic - Akontisma, chiar înainte de curbă. Te dumirești după curbă că acela era locul unde trebuie să ajungi, întorci și intri... într-un alt sat. Akontisma este, de fapt, un sat roman refăcut și transformat în complex turistic. La începutul secolului XX aparținea turcilor și a fost bombardat de bulgari în timpul primului război mondial. Din 1983 familia Stegi care administrează complexul a început reconstrucția satului, până acum fiind reconstruite 22 de case din piatră, teatrul antic, toate fiind incluse în circuitul turistic.
Parcarea e goală, un smochin întinzându-și ofranda spre soare. Aleile sunt din dale de piatră, casele la fel, bisericuța cu acoperiș bleu se zărește în vârful dealului. Doi câini zac la intrarea în recepție, nesinchisindu-se de vizitatori. Cu gura până la urechi, proprietarul vă întimpină:
- Sunteți norocoși, azi - 21 iulie - e Festivalul anual Ilios ke Petra (Soare și piatră). Și e și o formație românească.
Ca omul care știe să-și vândă marfa, nu-ți spune - Ne scuzați că sub fereastra voastră o să fie un spectacol până la miezul nopții și apoi un party lângă cealaltă fereastră.
Dar de fapt ești într-adevăr norocos că poți fi parte a unui festival folcloric pe care municipalitatea îl organizează de vreo 38 de ani (dacă ai înțeles bine) și unde sunt invitate formații din colțuri ale lumii - Costa Rica, India, România, Rusia, Italia....
Veți primi căsuța cu cea mai mare terasă - la nivelul ultimelor trepte ale amfiteatrului unde se va desfășura spectacolul, astfel încât ai impresia că ești într-o lojă, privilegiat. De fapt domnul Stegi are dreptate - e chiar un noroc să vezi atâția oameni îmbrăcați în costume populare pe aleile satului turistic, parcă te întorci în timp.
Parcarea s-a umplut cu mașini, sătenii, turiștii își ocupă locurile, festivalul începe cu o întârziere de vreo jumătate de oră, zărești grupul de artiști români în tribună, sunt din Cluj, vei afla a doua zi. Românii deschid festivalul și parcă niciodată un dans popular românesc nu a fost mai frumos ca acum. Până la miezul nopții vei asista la obiceiuri de nuntă din Costa Rica, vei cunoaște atmosfera unei piețe italiene din secolul XVII... Totul e o explozie de bucurie și de culoare. La miezul nopții oamenii aceștia dansează de parcă e miezul zilei, sunt neobosiți. Când se încheie festivalul, pe aleile satului turistic se revarsă o mare de culoare... Vei adormi în muzica partyului organizat în cinstea participanților - deși ați fost invitați nu ați onorat invitația, căci o luați din loc dimineață.
Căsuța în care dormiți păstrează zidurile din piatră și la interior, e mare și simpatică, are aparat de aer condiționat, frigider în care se află două sticle cu apă, ca dar, fierbător, are o baie spațioasă. Când deschideți ușa căsuței o șopârlă de vreo 15 centimetri își întrerupe brusc somnul și se strecoară sub pat.
Micul dejun îl luați pe o terasă ce se află chiar lângă cea a camerei voastre.Soția domnului Stegi, o brunetă frumoasă, face... friganele pentru turiștii români - voi și încă o pereche.
Cuplul acesta e numai zâmbet. Le mulțumiți pentru dar - festivalul - îi felicitați, vă luați rămas bun pupându-vă - domnul Stegi este foarte darnic în pupături, ai impresia că vă cunoașteți de ani buni și... la drum spre Albania.
Comentarii